Înțelegerea practicilor musulmane de post
Ediția august 2009
Înțelegerea practicilor musulmane de post
De Nour El-Zibdeh, RD
Dieteticianul de azi
Vol. 11 No. 8 P. 56
Se estimează că în America există între 6 și 7 milioane de musulmani ale căror practici alimentare unice sunt ghidate de legi religioase și influențate de diferențele culturale.1 Dar când vine vorba de înțelegerea adevăratei esențe a acestor practici, mulți dieteticieni sunt în necunoștință de cauză, ceea ce creează o barieră pentru a ajunge la acest segment al populației.
Nici o singură bucătărie nu îi unește pe musulmanii americani. Comunitatea musulmană este diversă; 36% dintre ei s-au născut în Statele Unite, în timp ce restul provin din 80 de țări diferite din întreaga lume.2 Deși cele trei grupuri etnice majore din această comunitate sunt asiaticii de sud, arabii și afro-americanii, mulți au rădăcini caucaziene, caraibiene și din Asia îndepărtată.
Direcții alimentare islamice
Potrivit legii islamice, toate alimentele sunt considerate halal, sau legale, cu excepția cărnii de porc și a subproduselor sale, a animalelor sacrificate în mod necorespunzător sau moarte înainte de sacrificare, a animalelor sacrificate în numele oricui altcuiva în afară de Allah (Dumnezeu), a animalelor carnivore, a păsărilor de pradă, a animalelor fără urechi externe (unele păsări și reptile), a sângelui, a alcoolului și a alimentelor contaminate cu oricare dintre acestea. Toate fructele de mare sunt halal.
Musulmanii sunt preocupați de ceea ce se află în alimentele lor, ceea ce îi obligă să fie cititori iscusiți ai listelor de ingrediente. Ingredientele alimentare care provin din mai multe surse, cum ar fi gelatina, emulgatorii și enzimele, îl obligă pe consumatorul musulman să facă unele cercetări pentru a confirma dacă acestea sunt legale.
Mulți musulmani aleg să mănânce numai produse certificate halal, disponibile în magazinele etnice, în unele restaurante etnice și francize și, ocazional, în magazinele alimentare obișnuite situate în cartierele cu densitate musulmană. Consiliul Islamic pentru Alimentație și Nutriție din America oferă o astfel de certificare.
Alimentele menționate în Coran, Cartea Sfântă a islamului, au o mare valoare spirituală, iar multe obiceiuri alimentare sunt extrase din practica Profetului Mahomed. Măslinele, mierea, iaurtul, curmalele, smochinele, strugurii, rodiile și legumele se află în fruntea listei. Nu numai că acestea îi atrag pe musulmani din punct de vedere religios, dar și valoarea lor nutritivă este un plus.
Postul în Ramadan
Ramadanul este numele celei de-a noua luni din anul calendaristic islamic, care se bazează pe ciclul lunar și este format din 12 luni a câte 29 sau 30 de zile fiecare. Deoarece anul islamic este cu aproximativ 10 zile mai scurt decât cel gregorian, Ramadanul se decalează anual. Anul acesta, 21 august marchează prima zi de Ramadan.
Postul pentru musulmani înseamnă abținerea de la toate alimentele și băuturile, inclusiv de la gumă și apă, precum și de la medicamente și fumat, de la răsărit până la apus. Cele două mese principale ale zilei sunt suhur (imediat înainte de răsărit) și iftar (imediat după apusul soarelui). Aceste ore de masă sunt, de asemenea, legate de două dintre cele cinci rugăciuni principale pe care musulmanii le fac în fiecare zi. Musulmanii pot consuma și alte mese sau gustări pe timp de noapte. În afară de foame și sete, Ramadanul le conferă musulmanilor pace spirituală; în timpul Ramadanului, actele de închinare sunt foarte intensificate.
Este imposibil de descris mesele tipice suhur sau iftar, având în vedere diversitatea ridicată a comunității musulmane americane. Suhur poate fi cina, sau iftar, resturi, alimente tipice pentru micul dejun sau alimente etnice. Adunările sociale, de multe ori în stil bufet, la iftar sunt frecvente, iar mâncărurile tradiționale sunt adesea evidențiate. Câteva curmale și o cană de apă sunt, de obicei, primele alimente pentru a rupe postul, în timp ce produsele de patiserie prăjită, salatele, nucile, legumele și pâinea sunt comune. Deserturile tradiționale sunt adesea inevitabile, în special cele făcute doar în timpul Ramadanului. Apa este, de obicei, băutura preferată, dar se consumă și sucuri și lapte. Băuturile răcoritoare și băuturile cu cofeină sunt consumate într-o măsură mai mică.
În timp ce pierderea în greutate nu este cu siguranță forța motrice din spatele postului, nu este neobișnuit ca unii să profite de el pentru a pierde câteva kilograme. În același timp, mulți musulmani nu observă nicio schimbare în greutatea lor, în timp ce alții pot lua în greutate. Excesul de alimente prăjite și deserturi, mâncatul în exces la petrecerile iftar de tip bufet și activitatea fizică redusă pot fi atribuite creșterii în greutate. Mulți musulmani vizează alimente dense în nutrienți pentru a optimiza nutriția și văd postul ca pe o modalitate de detoxifiere și de a permite intestinului să se odihnească.
Postul și problemele medicale
Postul nu prezintă niciun risc medical pentru persoanele sănătoase. De fapt, Sarah Amer, MS, RD, CDN, spune: „Corpul are capacitatea incredibilă de a se adapta”. Ea dezvăluie că îi sunt necesare doar câteva zile de post pentru a reveni la nivelul ei obișnuit de activitate.
Excepțiile de la post sunt călătoriile, menstruația, boala, vârsta înaintată, sarcina și alăptarea. Cu toate acestea, mulți musulmani cu afecțiuni medicale insistă să postească pentru a-și satisface nevoile spirituale, iar profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să colaboreze cu pacienții lor pentru a ajunge la un teren comun. Profesioniștii trebuie să monitorizeze îndeaproape persoanele care decid să persiste cu postul.
Principalele boli cronice de interes sunt diabetul, bolile cardiace, hipertensiunea arterială, bolile renale și ulcerul peptic.3-5 Planurile de îngrijire trebuie să fie individualizate, deoarece mulți pacienți cu aceste afecțiuni pot posti fără evenimente adverse. Respectarea medicamentelor poate fi o problemă, în special pentru cei care iau doze zilnice în timpul zilei. Pentru pacienții cu diabet zaharat, aspectele care trebuie luate în considerare sunt fezabilitatea ajustării medicației și a dozei de insulină, stabilitatea clinică, istoricul de hipoglicemie și cetoacidoză diabetică și prezența altor comorbidități.
Sugestii pentru dietetician
Postul din timpul lunii Ramadanului este unul dintre pilonii religiei și un act de cult foarte apreciat. Sandy Burnett, o musulmană în vârstă de 37 de ani, descrie Ramadanul ca fiind un moment în care „așteptăm cu nerăbdare să sărbătorim în fiecare an… să încetinim puțin și să ne concentrăm asupra tuturor binecuvântărilor pe care le avem în viață… să ne îndepărtăm de materialismul acestei lumi.”
Pentru ca dieteticienii să construiască o punte de încredere cu pacienții lor musulmani, ei trebuie să respecte practica postului și spiritualitatea acestuia. Dieteticienii pot adapta îngrijirea nutrițională la stilul de viață al lunii. Următoarele sunt strategii pe care le puteți folosi pentru a vă sprijini pacienții care țin post:
– Ajutați la alcătuirea meselor de suhur și iftar care promovează mai multă sațietate.
– Discutați despre controlul porțiilor și autocontrolul la evenimentele sociale.
– Puneți accentul pe o hidratare adecvată și pe limitarea sodiului.
– Evidențiați alimentele cu densitate nutritivă.
– Ajutați pacienții să își gestioneze greutatea.
– Abordați problemele legate de constipație și sfaturi pentru a crește aportul de fibre.
– Sugerați metode alternative de gătit pentru a reduce conținutul de grăsimi și zahăr al unor mâncăruri tradiționale.
– Gândiți-vă la oportunități de a încorpora activitatea fizică.
– Gestionați condițiile medicale pe bază individuală.
– Evaluați nevoia de suplimente minerale/vitaminice sau de alte suplimente.
Mulți musulmani sunt de acord că postul este mai mult mental decât fizic. Suehyb Alkhatib, un musulman american din Washington, D.C., crede că este o „lecție de stăpânire de sine și de disciplină”. Dieteticienii au posibilitatea de a canaliza această forță pentru a le reda pacienților lor încrederea în capacitatea lor de a respecta terapiile medicale de nutriție sau de a face schimbări în stilul de viață.
Comunicarea eficientă este esențială atunci când se lucrează cu un pacient musulman, ca și cu orice alt pacient. Deoarece comunitatea musulmană americană este diversă, presupunerile pot fi bariere în calea relației, în timp ce tratamentele individualizate produc cele mai bune rezultate. Întrebați-i pe pacienții dvs. cum arată obiceiurile lor alimentare în timpul Ramadanului, deoarece le-ar plăcea să aibă ocazia să vorbească și să împărtășească.
– Nour El-Zibdeh, RD, este dietetician clinic la Inova Fair Oaks Hospital din Fairfax, Va. Ea este, de asemenea, consultant în nutriție și scriitoare independentă.
Câteva feluri de mâncare etnice comune în timpul Ramadanului
Sudul Asiei
– Chaat: mâncare prăjită cu degetul, fie dulce sau sărată (gustare sau aperitiv)
– Falooda: băutură făcută din lapte, sirop de trandafir, vermicelli și semințe de tapioca
– Haleem: o tocană făcută din grâu, carne, linte și condimente
– Idli: mini prăjituri sărate făcute din linte neagră și orez (mic dejun sau gustare)
– Lassi: o băutură spumoasă preparată din iaurt, sare, piper și mirodenii; poate fi aromată cu fructe
– Pakora: o legumă sau un pui înmuiat în aluat de făină de năut și prăjit (gustare sau aperitiv)
– Papad: o napolitană subțire și crocantă (gustare, aperitiv sau care însoțește o masă)
– Paratha: o pâine plată asemănătoare unui aluat cu pufuleți, uneori umplută cu legume
– Roti: tortilla tradițională asemănătoare unei pâini plate, preparată din făină de grâu
– Samosa: produse de patiserie prăjită umplute cu legume condimentate sau carne (gustare sau aperitiv)
Arabic
– Burek: produse de patiserie cu pufuleți prăjiți umplute cu brânză, legume sau carne (gustare sau aperitiv)
– Katayef: produse de patiserie asemănătoare clătitelor umplute cu brânză sau nuci, coapte sau prăjite, apoi înmuiate în sirop
– Khoshaf: o salată de fructe uscate și nuci
– Kibbeh: aluat de bulgur umplut cu carne tocată și prăjit (gustare sau aperitiv)
– Kunafeh: desert alcătuit dintr-un strat de brânză, acoperit cu aluat asemănător vermicelului, copt și stropit cu sirop
– Muhalabyeh: budincă de orez
– Qamaruddeen: suc de caise
– Sambusek: produse de patiserie asemănătoare rulourilor de ouă umplute cu carne, brânză sau legume (gustare sau aperitiv)
– Tabouleh: salată din pătrunjel, bulgur, roșii, ulei de măsline și alte condimente
– Zalabia: produse de patiserie prăjite înmuiate în sirop de zahăr sau pudrate cu zahăr măcinat
1. Bagby I, Perl PM, Froehle BT. The Mosque in America – A National Portrait (Moscheea în America – Un portret național): A Report from the Mosque Study Project (Un raport al proiectului de studiu al moscheilor). Washington, D.C.: Council on American-Islamic Relations; 2001.
2. Pew Research Center. Americanii musulmani: Clasa de mijloc și în mare parte mainstream. 22 mai 2007. Disponibil la: http://pewresearch.org/pubs/483/muslim-americans
3. Benaji B, Mounib N, Roky R, et al. Diabetul și Ramadanul: Revizuire a literaturii de specialitate. Diabetes Res Clin Pract. 2006;73(2):117-125.
4. Perk G, Ghanem J, Aamar S, Ben-Ishay D, Bursztyn M. The effect of the fast of Ramadan on ambulatory blood pressure in treated hypertensives. J Hum Hypertens. 2001;15(10):723-725.
5. Bener A, Derbala MF, Al-Kaabi S, et al. Frecvența bolii ulcerului peptic în timpul și după Ramadan într-un spital din Emiratele Arabe Unite. East Mediterr Health J. 2006;12(1-2):105-111.
.