6 Common Atrial Fibrillation Myths – Busted!

Share

Vârtejurile din stomac pot semnala emoție sau nervozitate, dar fluturarea în piept poate semnala un scurtcircuit în cablajul electric natural al inimii numit aritmie. Fibrilația atrială (Afib), cea mai frecventă aritmie, este un ritm fără viteză în camerele superioare ale inimii.

Afib poate fi legată de afecțiuni precum tensiunea arterială ridicată (hipertensiune arterială), boli coronariene, boli ale valvelor cardiace, insuficiență cardiacă, boli pulmonare cronice sau pur și simplu o parte a procesului de îmbătrânire, printre altele. Dar, în 10% din cazuri, Afib nu este asociat cu nicio altă boală.

Afib poate provoca palpitații cardiace, amețeli, oboseală, disconfort toracic și dificultăți de respirație. Cu toate acestea, până la 30% din episoadele de Afib nu provoacă niciun simptom. Electrofiziologul Walid Saliba, MD, abordează câteva mituri comune despre Afib:

Mitul nr. 1: Dacă ați avut doar unul sau două episoade de Afib, probabil că nu va reveni.

Fact: Fibrilația atrială este aproape întotdeauna o boală recurentă și este necesar un tratament pe tot parcursul vieții pentru a minimiza simptomele și pentru a evita accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. La început, episoadele de fibrilație au tendința de a fi sporadice și de a se termina de la sine. Acestea se numesc fibrilație atrială paroxistică.

„În timp, episoadele devin, de obicei, mai frecvente și durează mai mult”, spune Dr. Saliba. „Până la 30% dintre episoadele de Afib nu provoacă niciun simptom, dar tratamentul este încă necesar pentru a preveni accidentul vascular cerebral la pacienții cu risc ridicat.”

Tratamentul include modificări ale stilului de viață, medicamente, proceduri sau intervenții chirurgicale. Discutați cu cardiologul dumneavoastră pentru a găsi cel mai bun tratament pentru dumneavoastră.

Mitul nr. 2: Cardioversia poate opri definitiv Afib.

Fact: Cardioversia electrică poate „șoca” inima să revină la un ritm normal, dar nu garantează că ritmul normal va fi menținut. Este posibil să fie nevoie de medicație sau de ablație pentru a menține ritmul cardiac normal și pentru a minimiza riscul de reapariție a aritmiei.

„Până la trei tipuri de medicamente sunt utilizate în combinație pentru a trata Afib: cele care controlează ritmul cardiac, cum ar fi beta-blocantele; medicamentele antiaritmice pentru a ajuta la menținerea ritmului normal; și anticoagulantele, cunoscute și ca diluanți ai sângelui, pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral”, spune Dr. Saliba.

Oriceori, un stimulator cardiac este utilizat pentru a trata bătăile lente ale inimii care rezultă din utilizarea acestor medicamente pentru a trata Afib. Cu toate acestea, stimulatorul cardiac în sine nu convertește sau ajută la menținerea ritmului normal.

Mitul #3: Medicamentul nu funcționează dacă încă mai aveți episoade de Afib.

Fact: Medicamentele nu vor vindeca Afib, dar vor ameliora simptomele prin scăderea frecvenței și duratei episoadelor. Reducerea episoadelor unei persoane de la frecvente la ocazionale este considerată un tratament adecvat atâta timp cât simptomele nu o deranjează. Cu toate acestea, medicamentele tind să devină mai puțin eficiente în timp și, atunci când acest lucru se întâmplă, este mai probabil ca alte modalități de tratament, cum ar fi ablația cu cateterul, să fie de ajutor.

Mitul nr. 4: Ablația cu cateterul nu vă va ajuta dacă nu are efect de prima dată.

Fact: Ablația cu cateterul utilizează energie de radiofrecvență (căldură) sau crioenergie (frig intens) pentru a întrerupe căile electrice defectuoase din inimă. Uneori este nevoie de mai multe proceduri de ablație cu cateter pentru a obține rezultatul dorit.

„Rata de succes de 70 până la 80% după o ablație cu cateter ajunge până la 90% după o a doua sau a treia ablație, dacă nu există o boală cardiacă de bază”, spune Dr. Saliba. „Atunci când Afib este cronic sau când există o boală cardiacă subiacentă și camerele superioare ale inimii (atriile) sunt, de obicei, sever lărgite, poate fi recomandată intervenția chirurgicală cu labirint sau procedura Hybrid (care include intervenția chirurgicală și ablația).”

Mitul #5: Dacă ablația funcționează, puteți înceta să mai luați medicamente pentru subțierea sângelui, cum ar fi warfarina (Coumadin®) sau alte anticoagulante mai noi.

Fact: Decizia de a continua sau de a opri anticoagularea depinde de factorii de risc de accident vascular cerebral la fiecare pacient în parte, mai degrabă decât de succesul ablației.

Medicii calculează riscul de accident vascular cerebral la pacienții cu Afib folosind o formulă numită CHA₂DS₂-VASc Score. Acest scor se bazează pe următorii factori de risc:

• Vârsta >65 = 1 punct
• Genul feminin = 1 punct
• Insuficiența cardiacă congestivă = 1 punct.
• Hipertensiunea arterială = 1 punct.
• Vârsta peste 75 de ani = 1 punct.
• Diabet = 1 punct.
• Un accident vascular cerebral anterior = 2 puncte.
• Boală vasculară = 1 punct

„Uneori, un pacient are un istoric de sângerare și nu poate lua diluanți de sânge pe termen lung”, spune Dr. Saliba. „La astfel de pacienți, se recomandă o procedură de ocluzie a apendicelui atrial stâng (LAA: o ieșire a atriului stâng în care au tendința de a se forma cheaguri în fibrilația atrială) cu un dispozitiv special. Acest lucru poate reduce riscul de accident vascular cerebral fără a fi nevoie de diluanți de sânge pe termen lung.”

Mitul #6: Dacă luați medicamente pentru Afib și nu mai aveți simptome, sunteți vindecat.

Fact: Afib nu poate fi vindecat în totalitate.

„Ablația sau intervenția chirurgicală oferă cea mai apropiată ameliorare posibilă a simptomelor”, spune Dr. Saliba. „Deși nu este nicio grabă să vă supuneți ablației dacă vă descurcați bine cu medicația, aceasta oferă alternativa de a opri medicația, mai ales dacă un pacient se confruntă cu efecte secundare. Ablația este sigură chiar și pentru pacienții cu vârste cuprinse între 60 și 70 de ani.”

Episoadele de Afib pot fi declanșate de stres, apnee în somn, alcool și băuturi cu cofeină. Cardiologul dumneavoastră va putea să vă răspundă la orice preocupare pe care o aveți. Între timp, pentru a minimiza simptomele de Afib și pentru a îmbunătăți sănătatea inimii, este important să faceți câteva modificări ale stilului de viață:

• Nu mai fumați.
• Dacă beți, faceți-o cu moderație.
• Întrebați-vă despre orientările privind exercițiile fizice.
• Limitați consumul de cofeină.
• Read labels on cough and cold medicines to avoid those containing stimulants.
• Seek treatment for sleep apnea.
• Control blood sugar levels.

Share

abnormal heart beat arrhythmia atrial fibrillation heart heart disease heart health prevention research