8 moduri de a crea fluxul conform lui Mihaly Csikszentmihalyi

Vreți să vă creșteți fluxul de well-bunăstare, creativitatea și productivitatea?

Dacă da, s-ar putea să doriți să cultivați flow, un concept care descrie acele momente în care sunteți complet absorbit într-o sarcină provocatoare, dar realizabilă.

Mihaly Csikszentmihalyi, considerat unul dintre co-fondatorii psihologiei pozitive, a fost primul care a identificat și cercetat flow-ul. (Dacă nu sunteți sigur cum se pronunță numele său, iată un ghid fonetic: „Me high? Obrajii mă trimit sus!”)

„Cele mai bune momente din viața noastră nu sunt momentele pasive, receptive, relaxante… . Cele mai bune momente apar, de obicei, dacă corpul sau mintea unei persoane este întinsă până la limite într-un efort voluntar de a realiza ceva dificil și valoros”

(Csikszentmihalyi, 1990).

Experiența de flow este universală și s-a raportat că apare în toate clasele, genurile, vârstele și culturile și poate fi experimentată în timpul multor tipuri de activități.

Dacă ați auzit vreodată pe cineva descriind un moment în care performanța sa a excelat și a fost „în zonă”, probabil că a descris o experiență de flow. Fluxul apare atunci când nivelul tău de îndemânare și provocarea la îndemână sunt egale.

Citește mai departe pentru a afla mai multe despre ce este fluxul și cum să îl cultivi.

Înainte de a citi mai departe, ne-am gândit că ți-ar plăcea să descarci gratuit cele 3 exerciții de psihologie pozitivă. Aceste exerciții bazate pe știință vor explora aspecte fundamentale ale psihologiei pozitive, inclusiv punctele forte, valorile și autocompătimirea și vă vor oferi instrumentele necesare pentru a spori starea de bine a clienților, studenților sau angajaților dumneavoastră.

Puteți descărca PDF-ul gratuit aici.

Cine este Mihaly Csikszentmihalyi?

Csikszentmihalyi a devenit un cercetător al fericirii din cauza adversităților cu care s-a confruntat în copilărie. A fost prizonier în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost martor la durerea și suferința oamenilor din jurul său în această perioadă. Ca urmare, el a dezvoltat o curiozitate în legătură cu fericirea și mulțumirea.

Csikszentmihalyi a observat că mulți oameni au fost incapabili să trăiască o viață de mulțumire după ce și-au pierdut locurile de muncă, casele și securitatea în timpul războiului. După război, el s-a interesat de artă, filozofie și religie ca o modalitate de a răspunde la întrebarea: Ce creează o viață care merită trăită?

În cele din urmă, a dat peste psihologie în timp ce se afla într-o stațiune de schi din Elveția. A asistat la o prelegere a psihologului elvețian Carl Jung, care a vorbit despre psihicul traumatizat al poporului european după cel de-al Doilea Război Mondial.

Csikszentmihalyi a fost atât de intrigat încât a început să citească opera lui Jung, ceea ce, la rândul său, l-a condus în Statele Unite pentru a urma o educație în domeniul psihologiei. El a vrut să studieze cauzele fericirii.

Descoperind ce este cu adevărat fericirea

Studiile lui Csikszentmihalyi l-au condus la concluzia că fericirea este o stare internă a ființei, nu una externă. Cartea sa populară din 1990, Flow: The Psychology of Optimal Experience (Fluxul: Psihologia experienței optime), se bazează pe premisa că nivelurile de fericire pot fi modificate prin introducerea fluxului.

Fericirea nu este o stare rigidă și neschimbătoare, a susținut Csikszentmihalyi. Dimpotrivă, manifestarea fericirii necesită un efort angajat.

Dincolo de punctul stabilit de fericire al fiecărei persoane, există un nivel de fericire asupra căruia fiecare individ are un anumit grad de control. Prin cercetare, Csikszentmihalyi a început să înțeleagă că oamenii sunt cei mai creativi, mai productivi și mai fericiți atunci când se află într-o stare de flux.

Csikszentmihalyi a intervievat atleți, muzicieni și artiști pentru că a vrut să știe când au experimentat niveluri optime de performanță. De asemenea, a fost interesat să afle cum se simțeau în timpul acestor experiențe.

Csikszentmihalyi a dezvoltat termenul de „stare de flux” deoarece multe dintre persoanele pe care le-a intervievat au descris stările lor optime de performanță ca fiind cazuri în care munca lor pur și simplu curgea din ei fără prea mult efort.

El a urmărit să descopere ce stimulează creativitatea, în special la locul de muncă, și cum creativitatea poate duce la productivitate. El a stabilit că fluxul nu este doar esențial pentru un angajat productiv, ci este imperativ și pentru unul mulțumit.

În cuvintele lui Csikszentmihalyi, flow este „o stare în care oamenii sunt atât de implicați într-o activitate încât nimic altceva nu pare să conteze; experiența este atât de plăcută încât oamenii vor continua să o facă chiar și cu costuri mari, de dragul pur și simplu de a o face” (1990).

Iată un scurt videoclip cu o explicație excelentă a flow-ului:

Ai experimentat vreodată flow-ul? Există opt caracteristici pe care acest articol le aprofundează în continuare.

Cele 8 caracteristici ale fluxului

Csikszentmihalyi descrie opt caracteristici ale fluxului:

1. Concentrarea completă asupra sarcinii;
2. Claritatea obiectivelor și a recompensei în minte și un feedback imediat;
3. Transformarea timpului (accelerare/încetinire);
4. Experiența este recompensatoare în mod intrinsec;
5. Facilitate și ușurință;
6. Există un echilibru între provocare și abilități;
7. Acțiunile și conștientizarea sunt contopite, pierzându-se rumegarea conștientă de sine;
8. Există un sentiment de control asupra sarcinii.

Cine experimentează fluxul?

Interesant, capacitatea de a experimenta fluxul poate diferi de la o persoană la alta. Studiile sugerează că cei cu personalitate autotelică tind să experimenteze mai mult flow. Astfel de persoane tind să facă lucrurile de dragul lor, mai degrabă decât să urmărească un obiectiv extern îndepărtat. Acest tip de personalitate se distinge prin anumite meta-abilități, cum ar fi interesul ridicat pentru viață, persistența și un nivel scăzut de egocentrism.

Într-un studiu recent care a investigat asocierile dintre flow și cele cinci trăsături de personalitate, cercetătorii au descoperit o corelație negativă între flow și neuroticism și o corelație pozitivă între flow și conștiinciozitate (Ullén et al., 2012).

Se poate specula că persoanele nevrotice sunt mai predispuse la anxietate și autocritică, care sunt condiții care pot perturba o stare de flow. În schimb, indivizii conștiincioși sunt mai predispuși să petreacă timp stăpânind sarcini provocatoare – o parte importantă a experienței de flow, în special la locul de muncă.

Ce se întâmplă în creier în timpul flow-ului?

Starea de flow a fost rareori investigată dintr-o perspectivă neuropsihologică, dar devine un punct de interes pentru unii cercetători. Potrivit lui Arne Dietrich, aceasta a fost asociată cu o activitate scăzută în cortexul prefrontal (2003).

Cortexul prefrontal este o zonă a creierului responsabilă pentru funcțiile cognitive superioare, cum ar fi conștiința autoreflexivă, memoria, integrarea temporală și memoria de lucru. Este o zonă care este responsabilă pentru starea noastră conștientă și explicită de spirit.

Cu toate acestea, într-o stare de flux, se crede că această zonă se reglează temporar în jos într-un proces numit hipofrontalitate tranzitorie. Această inactivare temporară a zonei prefrontale poate declanșa sentimentele de distorsionare a timpului, pierderea conștiinței de sine și pierderea criticii interioare.

Mai mult, inhibarea lobului prefrontal poate permite minții implicite să preia controlul, permițând mai multor zone ale creierului să comunice liber și să se angajeze într-un proces creativ (Dietrich, 2004). În alte cercetări, s-a emis ipoteza că starea de flux este legată de circuitul de recompensă a dopaminei din creier, deoarece curiozitatea este foarte amplificată în timpul fluxului (Gruber, Gelman, & Ranganath, 2014).

Cum să atingi fluxul

Este important de reținut că nu se poate experimenta fluxul dacă distragerile perturbă experiența (Nakamura et al., 2009). Astfel, pentru a experimenta această stare, cineva trebuie să stea departe de hoții de atenție obișnuiți într-o viață modernă în ritm rapid. Un prim pas ar fi să vă închideți smartphone-ul atunci când căutați flow.

De asemenea, echilibrul dintre provocările și abilitățile percepute sunt factori importanți în flow (Nakamura et al., 2009). Pe de o parte, atunci când o provocare este mai mare decât nivelul propriilor abilități, persoana devine anxioasă și stresată. Pe de altă parte, atunci când nivelul de îndemânare depășește dimensiunea provocării, cineva devine plictisit și distras.

Din moment ce experiența acestei stări este doar la mijloc, echilibrul este esențial.

„Inducerea fluxului se referă la echilibrul dintre nivelul de îndemânare și mărimea provocării la îndemână”

(Nakamura et al., 2009).

Experiența de flow în viața de zi cu zi este o componentă importantă a creativității și a stării de bine. Într-adevăr, poate fi descrisă ca fiind un aspect cheie al eudaimoniei, sau al realizării de sine, la un individ. Deoarece este o recompensă intrinsecă, cu cât o practicați mai mult, cu atât mai mult căutați să reproduceți aceste experiențe, ceea ce contribuie la o viață pe deplin angajată și fericită.

Nu vă bucurați de flow singuri

Într-un studiu, cercetătorii de la Universitatea St. Bonaventure au cerut studenților să participe la activități care să inducă flow, fie în echipă, fie singuri (Walker, 2008).

Studenții au evaluat flow-ul ca fiind mai plăcut atunci când se aflau într-o echipă decât atunci când erau singuri. De asemenea, studenții au considerat că fluxul este mai vesel dacă membrii echipei puteau vorbi unii cu alții. Această constatare a fost reprodusă chiar și atunci când nivelul de îndemânare și provocarea erau egale (Walker, 2008).

Un ultim studiu a constatat că a fi într-un grup interdependent în timp ce experimentezi flow este mai plăcut decât unul care nu este (Walker, 2008). Așadar, dacă doriți să vă bucurați mai mult de flow, încercați să vă implicați în activități împreună.

Acest lucru face ecou la concluzia psihologului Christopher Peterson că psihologia pozitivă poate fi rezumată în trei cuvinte: „Ceilalți oameni contează.”

Ce este motivația din spatele stării tale de flow?

Majoritatea acțiunilor conștiente necesită motivație și există două tipuri de motivație de bază: intrinsecă și extrinsecă.

Motivația intrinsecă este atunci când faci ceva pentru că îți place. Csikszentmihalyi a spus că cea mai înaltă motivație intrinsecă este o stare de flux în care conștiința de sine este pierdută, cineva se abandonează complet momentului, iar timpul nu înseamnă nimic (2013). Gândiți-vă la un muzician competent care cântă fără să se gândească sau la un surfer care prinde un val grozav și îl călărește cu bucurie.

Motivația extrinsecă este atunci când motivația dvs. de a reuși este controlată din exterior. Aceasta include să faci ceva pentru a evita să intri în necazuri sau să muncești din greu pentru a câștiga mai mulți bani. Acest tip de motivație este de scurtă durată. Un tip bun de motivație extrinsecă este atunci când exersezi pentru a deveni mai bun, dar încă ai nevoie de un tutore sau de un profesor pentru a-ți valida eforturile.

Utilizarea imaginilor pentru a stimula încrederea și fluxul

Psihologii Koehn et al. (2013) au efectuat cercetări cu privire la diferite contexte de performanță și la producerea stării de flow, analizând în mod specific modul în care imaginile și nivelurile de încredere interacționează pentru a crea flow.

Participanții au completat măsurători ale imaginilor și ale încrederii înainte de a întreprinde un test pe teren. Măsurând performanța unei lovituri la sol la tenis, cercetătorii au descoperit o interacțiune semnificativă între imagistică și încredere (Koehn et al., 2013).

Koehn și colegii săi au reușit să demonstreze asocieri pozitive între imagistică, încredere și inducerea unei stări de flow, care, la rândul său, prezice creșterea performanței (2013). În esență, conducerea unei stări de flux este văzută ca fiind în măsură să crească semnificativ nivelul de performanță într-o anumită sarcină externă (Koehn et al., 2013).

TED Talk On Flow: The Secret To Happiness

Vă lăsăm cu TED Talk-ul din 2004 al lui Mihaly Csikszentmihalyi, care are peste 5 milioane de vizualizări (și continuă să fie vizualizat).

Ne-ar plăcea să ne spuneți ce părere aveți. Cât de des experimentați flow și ce tip de activități duc la această experiență?

Dă-ne un comentariu mai jos sau continuă să citești despre tipul de activități care induc flow aici.

Sperăm că ți-a plăcut să citești acest articol. Nu uitați să descărcați gratuit cele 3 exerciții de psihologie pozitivă.

Dacă doriți mai mult, setul nostru de instrumente de psihologie pozitivă© conține peste 300 de exerciții de psihologie pozitivă bazate pe știință, intervenții, chestionare și evaluări pe care practicienii le pot folosi în terapia, coaching-ul sau la locul de muncă.