Am avut un EKG perfect normal la control – și a doua zi am avut un atac de cord
Iată ce vreau să știe și alte femei despre acest test și despre simptomele subtile pe care am încercat să le ignor.
În ziua examenului meu fizic anual, nu eram îngrijorată de inima mea: La 63 de ani, eram un nefumător cu un IMC de 20, care făcea (în mare parte) exerciții fizice regulate și nu luam niciun medicament zilnic.
Un test de sânge efectuat cu o săptămână înainte arătase că colesterolul meu total era de 187, cu un raport HDL/LDL bun și trigliceride scăzute. Raportul a inclus această mențiune liniștitoare: „risc cardiovascular relativ mai scăzut în conformitate cu orientările American Heart Association/Centers for Disease Control.”
La controlul meu, tensiunea mea arterială s-a înregistrat la 110/70. Și mi s-a făcut o electrocardiogramă (EKG), care nu a arătat nicio anomalie. Am plecat din cabinetul medicului meu cu o notă de sănătate curată.
Acesta a fost pe 7 iulie. Pe 8 iulie – într-un scenariu care sună improbabil chiar și pentru ficțiune – am avut un atac de cord.
RELAȚIE: Semne de atac de cord pe care orice femeie ar trebui să le cunoască
M-am trezit în acea dimineață cu o vagă durere de maxilar. Avea legătură cu sinusurile? Aveam, de asemenea, o durere ciudată și persistentă în brațul stâng. Ar putea fi de la injecția de rapel pe care o făcusem cu o zi înainte?
În timp ce mă gândeam la aceste posibilități, am observat o strângere în piept – nu chiar dureroasă, dar inconfortabilă și ciudată. Primul meu impuls a fost să îi dau timp, să beau obișnuita mea ceașcă de cafea și să aștept ca simptomele să dispară.
Fiica mea a avut o idee mai bună. Mi-a spus să mă îmbrac repede și să mă ducă la camera de urgență.
Pe drumul scurt spre spital, disconfortul toracic părea să se înrăutățească. Aveam, de asemenea, o tuse uscată, care îmi curăța gâtul, și începusem să mă simt grețos.
Toate semnele clasice ale unui atac de cord – dar în timp ce mă înregistram la Urgențe, mi-am cerut pe jumătate scuze pentru că prezentam simptome care „…se datorează probabil unui vaccin pe care l-am făcut ieri”. Cu toate acestea, am fost dus rapid într-o sală de tratament. Și în câteva minute, un medic a respins cu severitate diagnosticul meu inspirat de Google: „Acest lucru NU are legătură cu niciun vaccin.”
Acesta a fost primul indiciu că lucrurile ar putea fi grave. Al doilea indiciu a fost faptul că am văzut cum s-a schimbat energia din cameră; a existat un sentiment brusc de urgență. Dar, în mod ironic, abia când o asistentă mi-a pus o aspirină sub limbă și mi-a spus: „Vei fi bine”, am început să intru în panică – cum ar fi: Vrei să spui că „”a fi bine”” este măcar o întrebare?
RELATĂ: 9 semne subtile că ați putea avea o problemă cardiacă
În câteva minute, am fost dus cu rotile în laboratorul de cateterism al spitalului, unde o echipă de cardiologi se pregătea să efectueze o angioplastie de urgență. Aveam să aflu mai târziu că o bucățică de placă eruptase în artera descendentă anterioară stângă (LAD), provocând un blocaj; era nevoie de un stent pentru a deschide vasul de sânge și a restabili fluxul sanguin.
În termeni simpli, aveam un atac de cord – și pentru că a avut loc în LAD, este genul pe care îl numesc „widowmaker”. Nu este surprinzător de ce: Aceasta este cea mai mare dintre cele trei artere care alimentează inima cu sânge – astfel încât un blocaj în LAD poate fi deosebit de mortal.
RELATED: 8 cauze ale durerilor toracice care nu sunt un atac de cord
Protocolul meu de recuperare a fost destul de standard: Câteva zile în spital, vizite regulate la un cardiolog și un regim de medicamente conceput pentru a preveni un alt atac.
Desigur, întrebarea care se profila: De ce o persoană cu „risc cardiac scăzut” ca mine a avut un astfel de eveniment cardiac major? Ar putea fi stresul de vină? O problemă familială tulburătoare ajunsese în crescendo la începutul acelei săptămâni. A fost istoria familiei un factor? Rudele din partea tatălui meu au sucombat la afecțiuni legate de inimă, deși nu până la 80 de ani.
Medicii mei au spus că atacul meu de cord a fost un caz neobișnuit și că nu există nicio modalitate de a identifica cauza cu o certitudine de 100%. Dar am învățat o lecție crucială: un risc scăzut nu înseamnă că nu există niciun risc. Experiența mea m-a învățat câteva lucruri cheie pe care aș fi vrut să le știu mai devreme:
Minutele contează
Dacă aveți semne de avertizare pentru atac de cord, fiecare moment irosit poate însemna că mor mai multe celule cardiace. Asociația Americană a Inimii sfătuiește să sunați imediat la 911, deoarece o ambulanță vă duce adesea cel mai repede la spital; în plus, profesioniștii EMS pot începe să vă trateze imediat ce ajung. Spitalele sunt evaluate în funcție de „timpul de la ușă la balon”, o măsură a timpului necesar pentru ca un balon/stent să fie introdus după ce un pacient intră la Urgențe sau în ambulanță.
Un EKG are limite
Măsoară ritmul și frecvența cardiacă – dar nu arată neapărat blocajele din artere. EKG-ul meu din ziua precedentă nu a detectat nimic. Acum că EKG-urile sunt disponibile cu unele aplicații pentru telefoane inteligente și aparate de urmărire a stării de fitness, este important să știm ce poate și ce nu poate face acest test.
Atacurile de cord nu sunt întotdeauna evidente
Nu toată lumea trăiește drama „apucării de piept” prezentată la televizor. Simptomele pot fi subtile și nu prea dureroase – iar simptomele femeilor pot fi diferite de cele ale bărbaților.
Toate simptomele cardiace – inclusiv senzația de strângere în piept; dificultăți de respirație; dureri în maxilar, braț sau spate – trebuie luate în serios, chiar dacă credeți că nu este posibil să aveți un atac de cord. Sigur, ar putea fi jenant să luați măsuri și să descoperiți că a fost doar o indigestie, sau stres. But despite the cliché, nobody has ever died of embarrassment.
To get our top stories delivered to your inbox, sign up for the Healthy Living newsletter
All Topics in Heart Disease
Free Membership
Get nutrition guidance, wellness advice, and healthy inspiration straight to your inbox from Health