Artă și arhitectură renascentistă

admin

Introducere

Fra Angelico: Buna Vestire (c. 1440-45), frescă, coridorul nordic, mănăstirea S Marco, Florența; credit foto: Erich Lessing/Art Resource, NY
Fra Angelico: Buna Vestire(c. 1440-45), frescă, coridorul nordic, mănăstirea S Marco, Florența; credit foto: Erich Lessing/Art Resource, NY

Renasterea se referă la epoca din Europa din secolele XIV-XVI, în care s-a dezvoltat un nou stil în pictură, sculptură și arhitectură, după cel gotic. Deși o viziune religioasă asupra lumii a continuat să joace un rol important în viața europenilor, o conștientizare crescândă a lumii naturale, a existenței mundane a umanității individuale și colective caracterizează perioada Renașterii. Derivată din cuvântul francez, renaissance, și cuvântul italian rinascità, ambele însemnând „renaștere”, Renașterea a fost o perioadă în care savanții și artiștii au început să investigheze ceea ce ei credeau a fi o renaștere a învățăturii, literaturii și artei clasice. De exemplu, adepții autorului Petrarca din secolul al XIV-lea au început să studieze texte din Grecia și Roma pentru conținutul lor moral și stilul literar. Avându-și rădăcinile în universitatea medievală, acest studiu numit Umanism s-a axat pe retorică, literatură, istorie și filozofie morală.

În timpul Renașterii, multe trăsături ale Evului Mediu au persistat, inclusiv moștenirea tehnicilor artistice folosite în cărți, manuscrise, obiecte prețioase și pictură în ulei. Picturile lui Jan van Eyck și Rogier van der Weyden înregistrează detaliile rafinate ale lumii naturale pentru a facilita experiența religioasă și spirituală a privitorului. La nord de Alpi, idealurile Renașterii au culminat cu opera lui Albrecht Dürer la începutul secolului al XVI-lea, iar Germania a devenit un centru artistic dominant. Odată cu Reforma și absența bisericii catolice în ținuturile de limbă germană din secolul al XVI-lea, tipăriturile sub formă de xilogravuri și gravuri au contribuit la răspândirea idealurilor protestante. Ca urmare, artiști precum Pieter Bruegel I în Țările de Jos și Hans Holbein în Anglia s-au specializat în subiecte mai laice, cum ar fi peisajele și portretele.

În cele din urmă, apogeul perioadei, denumit Înalta Renaștere, este cel mai bine cunoscut pentru unii dintre cei mai mari maeștri ai artei occidentale: Leonardo da Vinci, Michelangelo și Rafael. Lucrări renumite precum Mona Lisa a lui Leonardo, frescele de pe tavanul Capelei Sixtine a lui Michelangelo și faimoasele Madonne ale lui Rafael continuă să uimească privitorii cu naturalismul lor. După Înalta Renaștere, manierismul s-a dezvoltat între anii 1510-20 și 1600. Works of this style often emphasized the artifice and adroit skill of the artist. Major works such as the Palazzo del Te by Giulio Romano and Parmigianino’s Madonna of the Long Neck reflect Mannerist innovations. In France, the presence of Italian Mannerist painters at Fontainebleau established the courtly taste. For many, the artistic creations of the Renaissance still represent the highest of achievements in the history of art.

Essays

  • Renaissance
  • Mannerism

Biographies

  • Alberti, Leon Battista
  • Altdorfer, Albrecht
  • Bellini, Giovanni
  • Botticelli, Sandro
  • Bruegel, Pieter I
  • Bronzino, Agnolo
  • Brunelleschi, Filippo
  • Christus, Petrus
  • Cranach, Lucas, elder and younger
  • Donatello
  • Duccio
  • Dürer, Albrecht
  • Giotto
  • Greco, El
  • Leonardo da Vinci
  • Lippi, Fra Filippo
  • Lombardo, Tullio
  • Manara, Baldassare
  • Memling, Hans
  • Michelangelo
  • Piero della Francesca
  • Piero di Cosimo
  • Raphael
  • Sarto, Andrea del
  • Tintoretto, Jacopo
  • Titian
  • Eyck, Jan van
  • Weyden, Rogier van der

Back to all Subject Guides