Biologie pentru majori II

admin

Rezultatele învățării

  • Descrieți structura rinichilor și funcțiile acestora. ale părților rinichiului
Ilustrația arată amplasarea rinichilor și a vezicii urinare la un om. Cei doi rinichi se află unul față în față cu celălalt și sunt situați pe partea posterioară, aproximativ la jumătatea spatelui. O arteră renală și o venă renală se întind din mijlocul interior al fiecărui rinichi, spre un vas de sânge principal care urcă pe mijlocul corpului. Un ureter coboară de la fiecare rinichi până la vezica urinară, un sac care se află chiar deasupra pelvisului. Uretra coboară din partea de jos a vezicii urinare și trece prin penis. Glandele suprarenale sunt niște mase noduroase care se află deasupra rinichilor.

Figura 1. Rinichii filtrează sângele, producând urină care este stocată în vezica urinară înainte de a fi eliminată prin uretră. (credit: modificare a lucrării de către NCI)

Ringinii, ilustrați în figura 1, sunt o pereche de structuri în formă de fasole care sunt situate chiar sub și posterior ficatului în cavitatea peritoneală. Glandele suprarenale se află deasupra fiecărui rinichi și sunt numite și glande suprarenale. Rinichii filtrează sângele și îl purifică. Tot sângele din corpul uman este filtrat de mai multe ori pe zi de către rinichi; aceste organe consumă aproape 25 la sută din oxigenul absorbit prin plămâni pentru a îndeplini această funcție. Oxigenul permite celulelor renale să fabrice în mod eficient energie chimică sub formă de ATP prin respirație aerobă. Filtratul care iese din rinichi se numește urină.

În exterior, rinichii sunt înconjurați de trei straturi, ilustrate în figura 2. Stratul cel mai exterior este un strat de țesut conjunctiv dur numit fascia renală. Al doilea strat se numește capsula de grăsime perirenală, care ajută la ancorarea rinichilor la locul lor. Al treilea strat, cel mai interior, este capsula renală. La nivel intern, rinichiul are trei regiuni – un cortex exterior, o măduvă în mijloc și pelvisul renal în regiunea numită hilul rinichiului. Hilul este partea concavă a formei de fasole în care vasele de sânge și nervii intră și ies din rinichi; este, de asemenea, punctul de ieșire pentru uretere. Cortexul renal este granular datorită prezenței nefronilor – unitatea funcțională a rinichiului. Măduva este formată din mai multe mase de țesut piramidal, numite piramide renale. Între piramide se află spații numite coloane renale, prin care trec vasele de sânge. Vârfurile piramidelor, numite papile renale, sunt îndreptate spre pelvisul renal. Există, în medie, opt piramide renale în fiecare rinichi. Piramidele renale împreună cu regiunea corticală adiacentă se numesc lobi renali. Pelvisul renal duce la ureterul din exteriorul rinichiului. În interiorul rinichiului, pelvisul renal se ramifică în două sau trei prelungiri numite calici majori, care se ramifică la rândul lor în calici minori. Ureterele sunt tuburi purtătoare de urină care ies din rinichi și se golesc în vezica urinară.

Reinul are forma unui bob de rinichi care stă în picioare. Două straturi, fascia renală exterioară și o capsulă interioară, acoperă partea exterioară a rinichiului. Interiorul rinichiului este format din trei straturi: cortexul exterior, măduva mijlocie și pelvisul renal interior. Pelvisul renal este la același nivel cu partea concavă a rinichiului și se golește în ureter, un tub care coboară în afara părții concave a rinichiului. Nouă piramide renale sunt încorporate în măduvă, care este cel mai gros strat al rinichiului. Fiecare piramidă renală este în formă de lacrimă, cu capătul îngust orientat spre pelvisul renal. Artera renală și vena renală intră în partea concavă a rinichiului, chiar deasupra ureterului. The renal artery and renal vein branch into arterioles and venuoles, respectively, which extend into the kidney and branch into capillaries in the cortex.

Figure 2. The internal structure of the kidney is shown. (credit: modification of work by NCI)

Practice Question

Which of the following statements about the kidney is false?

  1. The renal pelvis drains into the ureter.
  2. The renal pyramids are in the medulla.
  3. The cortex covers the capsule.
  4. Nephrons are in the renal cortex.
Show Answer

Statement c is false.

Because the kidney filters blood, its network of blood vessels is an important component of its structure and function. The arteries, veins, and nerves that supply the kidney enter and exit at the renal hilum. Alimentarea cu sânge a rinichiului începe cu ramificarea aortei în arterele renale (care sunt denumite fiecare în funcție de regiunea rinichiului pe care o traversează) și se termină cu ieșirea venelor renale pentru a se uni cu vena cavă inferioară. Arterele renale se împart în mai multe artere segmentare la intrarea în rinichi. Fiecare arteră segmentară se împarte în continuare în mai multe artere interlobare și intră în coloanele renale, care alimentează lobii renali. Arterele interlobare se împart la joncțiunea cortexului renal și a măduvei pentru a forma arterele arcuate. Arterele arcuate „în formă de arc” formează arcuri de-a lungul bazei piramidelor medulare. Arterele corticale radiate, după cum sugerează și numele, radiază din arterele arcuate. Arterele radiate corticale se ramifică în numeroase arteriole aferente, iar apoi intră în capilarele care alimentează nefronii. Venele urmăresc traseul arterelor și au denumiri similare, cu excepția faptului că nu există vene segmentare.

După cum s-a menționat anterior, unitatea funcțională a rinichiului este nefronul, ilustrat în figura 3. Fiecare rinichi este alcătuit din peste un milion de nefroni care împânzesc cortexul renal, dându-i un aspect granular atunci când este secționat sagital. Există două tipuri de nefroni – nefronii corticali (85 %), care se află în profunzimea cortexului renal, și nefronii juxtamedulari (15 %), care se află în cortexul renal, aproape de măduva renală. Un nefron este format din trei părți – un corpuscul renal, un tubul renal și rețeaua capilară asociată, care provine din arterele radiate corticale.

Ilustrația prezintă nefronul, o structură tubulară care începe în cortexul renal. Aici, arteriolele converg într-o structură asemănătoare unui bulb numită glomerul, care este parțial înconjurată de o capsulă a lui Bowman. Arteriolele aferente intră în glomerul, iar arteriolele eferente ies. Glomerululul se golește în tubulul convolut proximal. O buclă lungă, numită ansa Henle, se întinde de la tubulul convolutiv proximal până la măduva internă a rinichiului și apoi înapoi în cortex. Acolo, bucla Henle se unește cu un tubul convolut distal. Tubulul convolut distal se unește cu un canal colector, care se deplasează din medulla înapoi în cortex, spre centrul rinichiului. În cele din urmă, conținutul piramidei renale se golește în pelvisul renal, iar apoi în ureter.

Figura 3. Nefronul este unitatea funcțională a rinichiului. Glomerululul și tubulii convoluți sunt localizați în cortexul rinichiului, în timp ce canalele colectoare sunt localizate în piramidele din măduvă. (credit: modification of work by NIDDK)

Practice Question

Which of the following statements about the nephron is false?

  1. The collecting duct empties into the distal convoluted tubule.
  2. The Bowman’s capsule surrounds the glomerulus.
  3. The loop of Henle is between the proximal and distal convoluted tubules.
  4. The loop of Henle empties into the distal convoluted tubule.
Show Answer

Statement a is false.

Renal Corpuscle

The renal corpuscle, located in the renal cortex, is made up of a network of capillaries known as the glomerulus and the capsule, a cup-shaped chamber that surrounds it, called the glomerular or Bowman’s capsule.

Renal Tubule

The renal tubule is a long and convoluted structure that emerges from the glomerulus and can be divided into three parts based on function. Prima parte se numește tubul convolut proximal (PCT) datorită proximității sale față de glomerul; acesta rămâne în cortexul renal. A doua parte se numește ansa Henle, sau ansa nefritică, deoarece formează o buclă (cu membre descendente și ascendente) care trece prin măduva renală. A treia parte a tubului renal se numește tubul convolutiv distal (DCT) și această parte este, de asemenea, limitată la cortexul renal. DCT, care este ultima parte a nefronului, se conectează și își golește conținutul în canalele colectoare care mărginesc piramidele medulare. Canalele colectoare adună conținutul de la mai mulți nefroni și fuzionează între ele când intră în papilele din măduva renală.

Rețeaua capilară din cadrul nefronului

Rețeaua capilară care provine din arterele renale alimentează nefronul cu sângele care trebuie filtrat. Ramura care intră în glomerul se numește arteriole aferentă. Ramura care iese din glomerul se numește arteriole eferente. În interiorul glomerulului, rețeaua de capilare se numește pat capilar glomerular. Odată ce arteriolele eferente ies din glomerul, ele formează rețeaua capilară peritubulară, care înconjoară și interacționează cu părți ale tubului renal. În nefronii corticali, rețeaua capilară peritubulară înconjoară PCT și DCT. În nefronii juxtamedulari, rețeaua capilară peritubulară formează o rețea în jurul buclei lui Henle și se numește vasa recta.

Accesați acest site web pentru a vedea o altă secțiune coronală a rinichiului și pentru a explora o animație a funcționării nefronilor.

Try It

Contribuie!

Ai avut o idee pentru îmbunătățirea acestui conținut? Ne-ar plăcea să ne oferiți contribuția dumneavoastră.

Îmbunătățiți această paginăÎnvățați mai multe