Ce este multiversul?

Progresele fizicii din ultimii 30 de ani i-au condus pe unii fizicieni și cosmologi la concluzia uluitoare că universul în care trăim este doar unul dintre multele existente – poate un număr infinit.

Dacă acești oameni de știință au dreptate, atunci toate stelele și galaxiile pe care le vedem pe cerul nopții sunt doar o fracțiune minusculă dintr-un ansamblu incomprehensibil de vast pe care oamenii de știință îl numesc multivers. După cum a scris fizicianul Max Tegmark de la MIT în cartea sa din 2014 „Universul nostru matematic”, „întregul nostru univers ar putea fi doar un element – un atom, ca să zicem așa – într-un ansamblu infinit; un arhipelag cosmic.”

Un multivers – numit uneori omnivers – ar însemna mai mult decât o mulțime de imobile suplimentare. Dacă există, a continuat Tegmark, acesta include „universuri paralele în care nu primești niciodată o amendă de parcare, în care ai câștigat o loterie de un milion de dolari, în care ai un nume diferit, în care Germania a câștigat cel de-al Doilea Război Mondial, în care dinozaurii încă cutreieră Pământul și în care Pământul nu s-a format niciodată în primul rând.”

Trei argumente pentru multivers

În timp ce ideea unui multivers sună ca ceva desprins din science-fiction, fizicienii au avansat trei argumente distincte pentru existența sa.

Primul implică Big Bang-ul, evenimentul cataclismic care a adus universul la existență în urmă cu aproximativ 13,8 miliarde de ani. Se crede că Big Bang-ul a fost declanșat de o fluctuație aleatorie în ceea ce fizicienii numesc spuma cuantică, un maelstrom de particule virtuale care apar și dispar. Dar, în timp ce unii fizicieni cred că această bubuitură și „inflația” universului care a urmat constituie un eveniment unic, alții spun că ar fi putut exista mai multe astfel de evenimente – ceea ce ar fi condus la universuri multiple.

Cel de-al doilea argument în favoarea existenței unui multivers provine din teoria corzilor, care susține că materia nu este compusă în cele din urmă din particule, ci din corzi sau bucle de energie care vibrează, de dimensiuni inimaginabile. Fizicienii au sperat cândva că teoria corzilor ar putea permite o „teorie a tuturor lucrurilor” – adică un sistem de ecuații care să explice de ce universul nostru are exact proprietățile pe care le are. De exemplu, de ce este masa unui proton de 1836,15 ori mai mare decât cea a unui electron? Nimeni nu are o explicație bună.

Dar, în loc să existe o singură soluție la această întrebare și la alte întrebări științifice fundamentale, ecuațiile teoriei corzilor par să aibă un număr uluitor de soluții posibile (poate chiar 10^500 – acesta este un unu urmat de 500 de zerouri). Unii teoreticieni ai corzilor susțin că fiecare dintre aceste soluții descrie un univers diferit, fiecare cu propriile sale proprietăți fizice.

Cel de-al treilea argument în favoarea multiversului provine din teoria cuantică. Deși există de mai bine de un secol și s-a dovedit a fi extrem de reușită în descrierea naturii materiei la cea mai mică scară, teoria cuantică duce la o serie de posibilități existențiale care sfidează bunul simț. În ceea ce este cunoscut sub numele de interpretarea „mai multor lumi” a teoriei cuantice, care a luat naștere în anii 1950 și care a cunoscut recent un interes reînnoit, universul se împarte, în esență, în două de fiecare dată când are loc un așa-numit eveniment cuantic.

În lumea cu susul în jos a teoriei cuantice, de exemplu, o particulă radioactivă se dezintegrează și nu se dezintegrează într-o anumită perioadă de timp – și fiecare rezultat se desfășoară într-un univers separat. Cu astfel de evenimente cuantice care se întâmplă mai mult sau mai puțin continuu, argumentul este că numărul de universuri continuă să crească.

Dar este știință?

Tegmark este unul dintre mai mulți oameni de știință proeminenți care susțin ideea unui multivers, alături de Sean Carroll de la Caltech, Leonard Susskind de la Stanford și astronomul regal al Marii Britanii, Sir Martin Rees. Dar alți oameni de știință celebri, inclusiv laureatul Premiului Nobel David Gross de la Universitatea din California, Santa Barbara, sunt îndoielnici.

Câțiva sceptici spun că teoriile multiversului nu sunt cu adevărat știință. Știința este un sistem bazat pe observație și experimentare, și nu este clar că vom putea vreodată să observăm un alt univers sau să determinăm dacă alte universuri există cu adevărat.

„Nu cred că existența acestor alte universuri a fost dovedită – sau ar putea fi vreodată”, scria George Ellis, fizician la Universitatea din Cape Town, în Scientific American în 2011.

Sabine Hossenfelder, fizician la Institutul de Studii Avansate din Frankfurt, Germania, este și mai tranșantă, numind eforturile de a descrie multiversul o pierdere de timp. „Știința nu poate spune nimic despre existență sau inexistență”, a declarat ea pentru NBC News MACH într-un e-mail, adăugând că ideile științifice prezentate pentru a susține un multivers „provin din același argument eronat, care este o încredere excesivă în matematică.”

FOLLOW NBC NEWS MACH ON TWITTER, FACEBOOK, AND INSTAGRAM.