Crazy Talk: Ce este TOC și cum se deosebește de anxietatea generalizată?

Aceasta este Crazy Talk: O rubrică de sfaturi pentru conversații oneste, fără scuze, despre sănătatea mintală cu avocatul Sam Dylan Finch. Deși nu este un terapeut certificat, el are o experiență de o viață trăind cu tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC). Întrebări? Întindeți mâna și s-ar putea să fiți prezentat: [email protected]

Bună Sam, m-am luptat cu o anumită formă de anxietate în cea mai mare parte a vieții mele. La momente diferite, am fost diagnosticat cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) și tulburare de anxietate generalizată (GAD). Cu toate acestea, nu prea înțeleg care este diferența. Cum se deosebesc ele și este posibil să le ai pe amândouă?

Această întrebare este (așa cum spun tinerii) „extrem de my sh*t.”

Ca cineva care a fost diagnosticat greșit de mai multe ori înainte de a putea spune cu încredere „trăiesc cu TOC”, sunt prea familiarizat cu încercarea de a desluși nuanțele tulburării obsesiv-compulsive.

În timp ce ambele sunt tulburări de anxietate, anxietatea generalizată (GAD) și TOC sunt distincte în câteva moduri destul de importante. Și anume, ele diferă în aceste trei domenii:

• conținutul anxietății tale
• „lipirea” gândurilor tale
• dacă sunt sau nu implicate ritualuri și compulsii

Să începem cu principala diferență: Ce anume vă face să fiți anxios

În cazul TOC, anxietățile noastre sunt în mare parte iraționale. Cea mai mare parte a anxietății este, dar în TOC este cu siguranță puțin mai „ieșită din comun” în comparație.

Noi suntem obsedați de lucruri improbabile, destul de specifice și chiar bizare. Oare voi lua o boală rară dacă ating asta? Dacă acest gând violent înseamnă că voi ucide pe cineva? Dacă mă îndrăgostesc de psihiatrul meu?

Am vorbit cu Tom Corboy, psihoterapeut licențiat și director executiv al OCD Center din Los Angeles – deci, practic, expertul de bază pe această temă – care a subliniat că, pentru cineva cu TOC, „acestea nu sunt doar gânduri trecătoare aleatorii, ci mai degrabă gânduri repetate care provoacă o mare suferință tocmai pentru că gândurile sunt antitetice față de adevăratul sine al persoanei care suferă”.

Și aceasta este o piesă esențială. În cazul TOC, anxietățile sunt incongruente cu modul în care o persoană se consideră pe sine.

Gândiți-vă la TOC mai mult ca la o teorie a conspirației: în care rezultatul sau concluzia pe care o oferă este aproape imposibilă sau destul de extravagantă. De exemplu, în calitate de apărător al sănătății mintale, am avut obsesii legate de „inventarea” bolilor mele mintale, temându-mă că mi-am construit cariera pe o minciună elaborată pe care nici măcar nu știam că o spun.

Știam, din punct de vedere logic, că acest lucru nu avea niciun sens. Dar creierul meu tot s-a agățat de ea, lăsându-mă într-o stare de panică care a interferat cu viața mea.

OCD se agață adesea de unele dintre cele mai profunde temeri ale noastre. În cazul meu, a fost să mint oamenii la care țin (cititorii mei) și să-i manipulez fără să vreau.

Această disonanță (cauzată de gândurile intruzive, despre care am discutat într-o rubrică anterioară Crazy Talk) este o mare parte din ceea ce face această tulburare atât de dureroasă. În multe feluri, este cu adevărat un coșmar treaz.

Anxietatea generalizată, pe de altă parte, tinde să se refere la preocupările lumii reale. Oare voi pica acest test? Voi obține această slujbă? Prietenul meu este supărat pe mine?

GAD ia lucrurile care se întâmplă în viața ta și îi place să-ți amintească cel mai rău scenariu posibil despre cum s-ar putea întâmpla, provocând o îngrijorare excesivă și debilitantă.

Este aroma originală a anxietății, amplificată agresiv.

Anecdotal, o mulțime de oameni observă că o altă diferență între GAD și TOC este cât de „lipicioasă” este anxietatea lor

Persoanele cu GAD tind să sară de la o anxietate la alta pe parcursul zilei (sau au un sentiment general de copleșire), în timp ce cineva cu TOC este mai probabil să fie obsedat de o anumită anxietate (sau de câteva dintre ele) și să-i acorde o atenție excesivă.

Nu aș deveni anxios în legătură cu orice – cel puțin nu într-un mod disfuncțional. Dar aș putea deveni fixat pe un fidget spinner mental timp de ore întregi, fiind obsedat de el într-un mod care sună arbitrar sau ridicol pentru toți ceilalți.

Cu alte cuvinte: GAD se poate simți mai frenetic, în timp ce TOC se poate simți ca o spirală și ca și cum ai fi aspirat în jos pe canalizare.

Grea diferență, totuși, se reduce la prezența sau nu a compulsiilor

Compulsiile pot fi vizibile sau mentale, dar cel mai important este că ele sunt prezente în TOC – nu în GAD.

Există la fel de multe compulsii ca și persoane cu TOC – caracteristica principală a acestora este că sunt comportamente care, deși sunt menite să se auto-alungească și să atenueze îndoiala, de fapt alimentează și mai mult ciclul de obsesie.

Exemple de compulsii

• Vizibile: bateți în lemn, vă spălați pe mâini, verificați aragazul, atingeți sau nu atingeți un anumit lucru
• Mentale: numărați pașii, redați conversații în cap, repetați cuvinte sau fraze speciale, chiar încercați să „neutralizați” gândurile rele cu gânduri bune
• Lista poate continua! Consultați lista de teste OCD a Centrului OCD din Los Angeles pentru mai multe.

Acest lucru ridică întrebarea: Dacă ambele sunt tulburări de anxietate până la urmă, aceste diferențe contează cu adevărat?

În ceea ce privește tratamentul, da, contează. Pentru că un tratament care ajută pe cineva cu GAD ar putea să nu fie la fel de eficient pentru cineva cu TOC, iar acest lucru face ca obținerea unui diagnostic corect să fie foarte importantă.

Ca exemplu, imaginați-vă că aveți două persoane – una cu GAD și una cu TOC – care se confruntă amândouă cu anxietate în legătură cu relațiile lor și dacă sunt sau nu un partener bun.

În mod obișnuit, persoanelor cu GAD li se spune să se concentreze pe provocarea gândurilor care produc anxietate (Corboy se referă la acest lucru ca restructurare cognitivă, o formă de TCC). Asta înseamnă că ar lucra la provocarea gândurilor lor pentru a realiza, sperăm, modurile în care sunt un partener bun și pentru a aborda modul în care pot construi pe aceste puncte forte.

Dar dacă ați folosi această abordare pe cineva cu TOC, acesta ar putea începe să ceară în mod compulsiv confirmarea repetată că este un partener bun. În acest caz, deci, un client s-ar putea concentra în mod compulsiv pe a deveni mai puțin reactiv la ideea că s-ar putea să nu fie un partener bun și pe a învăța să trăiască cu îndoiala.

În schimb, persoanele cu TOC au nevoie de o abordare diferită pentru a le ajuta cu compulsiile lor.

Corboy explică faptul că cel mai eficient tratament pentru TOC se numește expunere și prevenire a răspunsului (ERP). Aceasta constă în expunerea repetată la gânduri și situații înfricoșătoare într-un efort de desensibilizare a clientului, rezultatul final fiind reducerea anxietății și a frecvenței gândurilor și a compulsiilor (sau, altfel spus, „plictisirea” de obsesia în sine).

De aceea, distincția devine o parte esențială pentru a te face bine. Aceste tulburări ar putea fi similare, dar vindecarea necesită o abordare diferită.

În ultimă instanță, doar un clinician cu experiență poate face distincția între aceste tulburări

Căutați unul care să vă ajute, de preferință specializat în TOC.

Din experiența mea, mulți clinicieni cunosc doar manifestările stereotipice ale TOC-ului și, ca atare, acesta este diagnosticat greșit destul de des. (De asemenea, merită menționat, de asemenea, că unii oameni au AMBELE tulburări, sau au una, dar cu unele trăsături ale celeilalte! În acest caz, un clinician care cunoaște amănuntele TOC poate contribui la aducerea mai multor nuanțe în planul de tratament.)

De fapt, timp de șase ani, am fost diagnosticat greșit ca având tulburare bipolară, și chiar tulburare de personalitate borderline. Adevărul trist este că TOC este încă înțeles greșit pe scară largă, chiar și în comunitatea medicală.

Acesta este, de asemenea, motivul pentru care îi îndrum pe oameni (pentru materiale de lectură și ajutor la diagnosticare) către OCD Center of Los Angeles atât de des. O tulburare atât de complicată necesită resurse bine gândite care să reflecte multitudinea de moduri în care oamenii experimentează această afecțiune. (Oh, și cumpărați această carte. Serios. Este cea mai definitivă și cuprinzătoare resursă existentă.)

În concluzie, iată cel mai bun sfat al meu: Fă-ți temele și cercetează-te cât mai amănunțit posibil. Și dacă vi se pare că TOC este un diagnostic probabil, căutați un profesionist (dacă este posibil) care are o înțelegere fermă a ceea ce este această tulburare.

Vă descurcați.

Sam

Sam Dylan Finch este un avocat de frunte în domeniul sănătății mintale LGBTQ+, după ce a câștigat recunoaștere internațională pentru blogul său, Let’s Queer Things Up!, care a devenit viral pentru prima dată în 2014. În calitate de jurnalist și strateg media, Sam a publicat numeroase articole pe teme precum sănătatea mintală, identitatea transsexuală, dizabilitatea, politica și legislația și multe altele. Aducând experiența sa combinată în domeniul sănătății publice și al mass-mediei digitale, Sam lucrează în prezent ca editor social la Healthline.