Cum îți poate schimba dieta ADN-ul

Nutriționiștii știu de mult timp că „ești ceea ce mănânci” nu este doar o expresie. Studii recente sugerează că ceea ce mănânci te afectează pe tine și, uneori, chiar și pe copiii și nepoții tăi.

În această iarnă, Nestlé a convocat experți apreciați în domeniul sănătății umane și animale pentru a vorbi despre viitorul științei nutriției. O temă care a reieșit a fost impactul epigenetic al dietei și al stilului de viață asupra sănătății individuale. Epigenetica este studiul modului în care diferite semnale biologice și de mediu afectează expresia genelor. Mai degrabă decât să modifice ADN-ul în sine, semnalele epigenetice pot, de exemplu, să determine modificări ale numărului de grupe chimice metil atașate la o genă, activând-o sau dezactivând-o. Dieta unei persoane este o sursă importantă de semnale epigenetice, iar oamenii de știință investighează în prezent modul în care obiceiurile alimentare modifică expresia genelor la adulți și la urmașii acestora. Înțelegerea acestei relații ar putea ajuta cercetătorii să identifice elemente nutriționale care ar putea ajuta la prevenirea sau tratarea unor boli precum obezitatea, diabetul, bolile coronariene, cancerul și Alzheimer.

La Centrul de Cercetare Nestlé din Lausanne, Elveția, peste 550 de oameni de știință, asistenți de cercetare și tehnicieni conduc știința și tehnologia pentru toate activitățile Nestlé din întreaga lume. Aceasta include explorarea relației dintre alimentație și sănătatea umană. Epigenetica devine din ce în ce mai importantă pentru această activitate, spune Irma Silva-Zolezzi, liderul platformei de nutriție maternă de la Centrul de Cercetare Nestlé. „Este esențial să înțelegem rolul nutriției în sănătatea transgenerațională, în special între mamă și copil”, spune ea. Epigenetica influențează diferențierea celulară și modelează modul în care funcționează celulele pe termen lung, ceea ce o face vitală pentru înțelegerea modului în care nutriția din timpul sarcinii poate avea un impact asupra mai multor generații.

Studiile epidemiologice arată modul în care anumite expuneri au modelat sănătatea unor populații specifice de-a lungul timpului, în special între mamă și copil. Un exemplu celebru este iarna foametei olandeze. În 1944, o foamete a lovit vestul Olandei, forțând locuitorii – inclusiv mamele însărcinate – să trăiască cu între 400 și 800 de calorii pe zi. Când oamenii de știință au studiat mai târziu copiii concepuți, purtați sau aduși pe lume în această perioadă, au descoperit rate ridicate de obezitate, profiluri lipidice alterate și boli cardiovasculare la vârsta adultă.

Pentru a înțelege mai bine modul în care epigenetica ar putea ghida dezvoltarea de soluții nutriționale pentru femeile însărcinate și cele care alăptează, Nestlé a stabilit un parteneriat în 2011 cu EpiGen Global Research Consortium. Grupul cuprinde Universitatea din Southampton, Institutul de Științe Clinice din Singapore, Universitatea Națională din Singapore și Auckland UniServices Limited. Parteneriatul finanțat în comun se concentrează asupra modului în care dieta și stilul de viață al femeilor însărcinate, precum și alți factori, cum ar fi microbiota din primii ani de viață, pot influența genele și dezvoltarea copilului lor. În 2015, EpiGen și Centrul de Cercetare Nestlé au publicat un studiu în revista mBio, în care cercetătorii au descoperit că dinamica microbiotei intestinale a sugarilor poate influența grăsimea corporală a unui subiect mai târziu în viață.

Recent, EpiGen a început un studiu clinic internațional, NiPPeR, cunoscut și sub numele de „Intervenție nutrițională înainte de concepție și în timpul sarcinii pentru menținerea unui metabolism sănătos al glucozei și a sănătății urmașilor”. Studiul evaluează dacă o băutură nutritivă administrată înainte de concepție și pe parcursul sarcinii ar putea contribui la susținerea unui metabolism sănătos al glucozei la mame. După cum explică Silva-Zolezzi, nivelul glicemiei materne poate fi deja ridicat cu mult înainte ca diabetul gestațional să fie diagnosticat în jurul a 28 de săptămâni de sarcină. Acest lucru ar putea afecta atât mama, cât și fătul, expunându-i la un risc mai mare de afecțiuni metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2, mai târziu în viață. Ajustarea alimentației la începutul sarcinii – sau chiar înainte de a concepe – ar putea contribui potențial la oprirea sau încetinirea acestui proces.

Nestlé și EpiGen nu sunt singurele grupuri care investighează impactul epigenetic al alimentației. Într-un studiu realizat la Centrul German de Cercetare pentru Sănătatea Mediului și publicat în Nature Genetics în 2016, șoarecii identici din punct de vedere genetic care au consumat o dietă bogată în grăsimi au fost mai predispuși să producă urmași obezi cu toleranță deficitară la glucoză, un semn timpuriu al diabetului de tip 2.

Nici impactul epigenetic nu se limitează la obezitate și diabet. Un studiu din 2014 din Science realizat de Universitatea din Cambridge a dezvăluit că șoarecii gestanți subnutriți au născut urmași cu intoleranță la glucoză și probleme pancreatice. Moshe Szyf, genetician la Facultatea de Medicină a Universității McGill din Montreal, investighează bazele epigenetice ale mai multor boli, inclusiv depresia și Alzheimer. El a contribuit recent la o lucrare publicată în Biological Psychiatry în februarie 2017 privind legătura dintre infecția maternă la șoarecii gestanți și riscul de tulburări de neurodezvoltare la urmașii lor.

Chiar și așa, Szyf spune că este dificil să se stabilească relații clare între semnalele epigenetice și boli. „În studiile pe animale am văzut că schimbările în alimentație pot avea un impact asupra riscului ,” spune el. „Dar nu este încă clar la oameni.”

O singură complicație este complexitatea pură a epigenomului. Împreună cu dieta, exercițiile fizice, mediul și starea de spirit pot afecta expresia genelor. Într-un studiu din 2014 publicat în Epigenetics, oamenii de știință de la Institutul Karolinska din Suedia au rugat 23 de bărbați și femei să meargă pe bicicletă folosind doar un picior timp de 45 de minute, de patru ori pe săptămână, timp de trei luni. Comparând biopsiile musculare înainte și după experiment, oamenii de știință au descoperit că, în mușchii exersați, se dezvoltaseră noi modele pe genele asociate cu răspunsul la insulină, inflamația și metabolismul energetic.

Chiar și traumele emoționale pot fi transmise la generațiile următoare prin moștenire epigenetică. Un studiu din 2016 realizat de spitalul Mount Sinai din New York și publicat în Biological Psychiatry sugerează că genele copiilor supraviețuitorilor Holocaustului au prezentat dovezi ale unei probabilități crescute de tulburări de stres, de exemplu.

„Alimentația, exercițiile fizice și alți factori de mediu sunt doar o parte din puzzle-ul care afectează riscul unui individ de a dezvolta anumite afecțiuni sau boli”, spune Silva-Zolezzi. Dar cu cât căutăm mai mult, spune ea, „cu atât mai multe răspunsuri vom găsi și cu atât mai bine putem lucra pentru a îmbunătăți sănătatea.”

.