Cum este posibil să ningă când afară sunt 40 sau chiar 50 de grade?
Aici o vedem tot timpul în sezonul rece. Temperatura aerului este de 40F și ninge! Nu am fost învățați la școală, că 32F este punctul de îngheț (al apei pure) și că zăpada/gheața se topește la 33F și peste? Deci, cum se poate să ningă la 36F, 38F, 40F? Avem oare vedenii? Este un miraj?!
Este un mister până când începeți să vă imaginați ce se întâmplă…în 3D.
Pentru ca un fulg de zăpadă să se formeze, temperatura trebuie să fie de 32F sau mai mică. Fără excepții.acel fulg cade apoi. De obicei, la câteva mii de metri sau mai mult, de norul care l-a „născut”. Odată format și căzut, are de înfruntat câteva mii de metri de aer, înainte de a ajunge la sol. Aerul, de la nor până la sol, ar putea fi la sau sub zero grade Celsius, iar acesta este cel mai simplu caz. Fulgul supraviețuiește.
Dar, din nou, cum este posibil să fie 45F și să ningă?
Să presupunem că aerul a fost sub zero grade, până jos… până la aproximativ, să zicem, 6 metri deasupra capului tău. Asta ar însemna că fulgul trebuie să supraviețuiască doar 20 de picioare de cădere, prin temperatura de peste îngheț, pentru a supraviețui. Asta se întâmplă tot timpul aici. Cum? De ce?
Amintiți-vă, orice umiditate care cade prin aer, este afectată de aer, dar afectează și aerul, în schimb! Este o simbioză! (Grozav cuvânt.) Deci, în acei ultimi 6 metri, aerul poate că începe să topească fulgul, dar, fulgul…prin procesul de topire în sine, răcește prin evaporare acel aer! Astfel, fulgii din primele minute nu ajung niciodată la sol, pentru că se evaporă în aer (virga) și, astfel, răcesc aerul, adesea cu câteva grade sau chiar mai mult. (Încercați să vă udați degetul și să îl lipiți chiar în afara geamului mașinii. Vântul evaporă umezeala, care apoi vă răcește degetul. Aceeași fizică exactă aici.)
Atunci, o parte din umezeală este cheltuită, răcind aerul. Dacă stratul de deasupra înghețului este gros, zăpada se va transforma în ploaie. Dar, dacă este un strat subțire (ultimii 6 metri), fulgii se evaporă la început, răcind acel aer de 45F până aproape de 32F, iar fulgii care urmează… supraviețuiesc călătoriei! (Este plăcut să știi că fulgii de zăpadă pot fi atât de altruiști, sacrificându-se pentru celălalt fulg!)
Acest lucru se întâmplă mai des la altitudini mai mari, ca la noi, deoarece aerul este, de obicei, mult mai uscat decât în apropierea nivelului mării. Acea temperatură a aerului uscat poate fi schimbată mult mai rapid și mai ușor decât cea a aerului umed. (De asemenea, temperaturile tind să scadă mai repede odată cu înălțimea, în aerul uscat, de munte.)
Am văzut personal că a nins, când aerul la înălțimea capului și a senzorului era de 49F! Este pe scurt posibil să o faci la 50F. Evident, în câteva minute, temperatura aerului scade spre 32F, dar a nins pentru scurt timp, la 49F!
Dar tocmai de aceea, mai ales ziua…când de obicei este mai cald decât noaptea, vedem adesea zăpada începe la 40-45F, iar apoi temperaturile se prăbușesc…pentru că primii fulgi de zăpadă se topesc și răcesc aerul, la început…astfel încât următorii fulgi de zăpadă nu se topesc niciodată!
Acest proces se întâmplă de fiecare dată când plouă sau ninge. Precipitațiile, de orice tip, răcesc aerul prin care cad, mai ales la începutul unui eveniment, când se consumă…saturând acel aer (virgulă). De aceea, o zi toridă de vară, devine brusc mult mai răcoroasă după o furtună răcoritoare.
.