Cuvintele dizabilitate și handicap înseamnă același lucru?
echo $arrContactInfo; ?>
Cuvintele și etichetele fac o mare diferență în viața noastră. Felul în care răspundeți la această întrebare poate face toată diferența pentru o persoană pe care o iubiți.
„Dizabilitate” sau „Handicap”?
Cuvintele „dizabilitate” și „handicap” înseamnă același lucru? Răspunsul scurt este NU. Dizabilitatea și handicapul nu înseamnă același lucru. Iar diferențele sunt importante.
Este Stevie Wonder handicapat? Are Stevie Wonder o dizabilitate?
„O DIZABILITATE se referă la o reducere a funcției sau la absența unei anumite părți a corpului sau a unui anumit organ.”
Atunci DA, Stevie Wonder, care este orb, s-ar califica drept o persoană cu dizabilități. O dizabilitate este, de obicei, o afecțiune care durează toată viața: autismul, o dizabilitate intelectuală (noul termen pentru retard mintal), paralizia cerebrală sau faptul de a fi surd sau orb.
Stevie Wonder are un handicap?
„Un HANDICAP este văzut ca un dezavantaj care rezultă dintr-o dizabilitate care limitează sau împiedică împlinirea.”
Faptul de a fi orb îl împiedică pe Stevie Wonder să cânte sau să se împlinească personal în calitate de artist? NU. Deci Stevie Wonder, deși are o dizabilitate, nu are un handicap. Are Stevie Wonder nevoie de sprijin? Bineînțeles că da. Dacă Stevie Wonder nu ar avea un asistent personal sau oricare dintre celelalte modificări și adaptări de care are nevoie, atunci ar putea fi handicapat.
Vezi diferența?
Terrence Parkin a înotat la Jocurile Olimpice din 2000 și 2004, câștigând o medalie de argint pentru Africa de Sud. Are el un handicap? Da, este surd. Are un handicap? Nu, atâta timp cât se adaugă semnale luminoase stroboscopice la obișnuita sonerie auditivă pentru a începe cursa. Dacă, totuși, comitetul nu ar fi fost de acord să adauge luminile stroboscopice, atunci Terrence ar fi fost handicapat și nu ar fi putut participa la Jocurile Olimpice de vară. Faptul de a fi handicapat poate depinde de atitudinile și construcția socială a culturii.
Disabilitatea este construită social
Ca mulți oameni de vârsta mea, am probleme cu cititul cu litere mici, (Disability). Dacă aș trăi într-o societate în care nu existau cărți sau era împotriva legii să înveți femeile să citească, s-ar putea să nu conteze dacă vederea mea este la fel de ascuțită ca atunci când eram mai tânăr. Cu toate acestea, în cultura mea, atât de mulți oameni poartă ochelari, încât nu există nici un stigmat legat de faptul de a avea un handicap de vedere slabă. Așadar, nu am un handicap. Dacă folosesc un scaun cu rotile și clădirea este accesibilă, pot avea în continuare un handicap, dar pot merge la băcănie, îmi pot face operațiunile bancare… și nu pot fi handicapată. (Sper că are sens. Vom vorbi mai mult despre acest lucru într-o postare viitoare.)
De ce este important acest lucru?
Dacă dumneavoastră sau cineva drag are un handicap, nu este sfârșitul lumii. Chiar dacă s-ar putea să nu existe un miracol medical sau un leac în acest moment, dizabilitatea este doar o dizabilitate. Nimeni nu vrea să fie diferit de ceilalți. Nimeni nu vrea să îi fie mai greu să facă lucruri decât alți oameni, dar cu sprijinul potrivit este posibil să ai o viață împlinită și satisfăcătoare și să nu fii handicapat.
Acesta este un mesaj plin de speranță. Robert Schuller spune: „Privește la ceea ce ți-a rămas, nu la ceea ce ai pierdut”. Fizioterapeuții, terapeuții ocupaționali, logopedii, profesorii, consilierii, precum și membrii familiei, prietenii și vecinii se pot uita la atitudinea lor față de o persoană cu „dizabilități” și, în loc să se blocheze pe ceva ce nu pot repara, în schimb să își cheltuiască energia pentru a crea un mediu incluziv care să fie accesibil pentru noi toți.
Aceasta este chemarea noastră la acțiune: Ne putem gândi fiecare dintre noi la ceea ce putem adăuga, scădea sau schimba în mediul înconjurător pentru a oferi unei persoane cu dizabilități sprijinul de care are nevoie, astfel încât să nu fie niciodată nevoită să fie handicapată.