Departamentul de Neurologie

admin

Ce este boala arterelor carotide?

Boala arterelor carotide, numită și stenoză a arterelor carotide, apare atunci când arterele carotide, principalele vase de sânge care transportă sângele oxigenat către creier, se îngustează. Îngustarea arterelor carotide este cel mai frecvent legată de ateroscleroză (o acumulare de placă, care este un depozit de substanțe grase, colesterol, deșeuri celulare, calciu și fibrină în mucoasa interioară a unei artere). Ateroscleroza, sau „întărirea arterelor”, este o boală vasculară (boală a arterelor și venelor). Boala arterelor carotide este similară bolii coronariene, în care apar blocaje în arterele inimii, și poate provoca un atac de cord.

Pentru a înțelege mai bine modul în care boala arterelor carotide afectează creierul, urmează o trecere în revistă de bază a anatomiei sistemului circulator al creierului.

Ce sunt arterele carotide?

Principala alimentare cu sânge a creierului este transportată de arterele carotide. Arterele carotide se ramifică din aortă (cea mai mare arteră din organism) la o distanță scurtă de inimă și se extind în sus prin gât, transportând sânge bogat în oxigen către creier.

Există 2 artere carotide: cea dreaptă și cea stângă. Fiecare arteră carotidă se ramifică apoi într-o arteră carotidă internă și o arteră carotidă externă. O pereche (externă și internă) este localizată pe fiecare parte a gâtului. La fel cum pulsul poate fi simțit la încheieturile mâinilor, pulsul poate fi simțit sau auzit și de o parte și de alta a gâtului, deasupra arterelor carotide.

De ce sunt importante arterele carotide?

Pentru că arterele carotide duc sângele la creier, boala arterelor carotide poate avea implicații grave prin reducerea fluxului de oxigen către creier. Creierul are nevoie de un aport constant de oxigen pentru a putea funcționa. Chiar și o scurtă întrerupere a alimentării cu sânge poate cauza probleme. Celulele cerebrale încep să moară după doar câteva minute fără sânge sau oxigen. Dacă îngustarea arterelor carotide devine suficient de severă pentru a bloca fluxul de sânge sau dacă o bucată de placă aterosclerotică se rupe și obstrucționează fluxul de sânge către creier, se poate produce un accident vascular cerebral.

Ce cauzează boala arterelor carotide?

Ateroscleroza este cea mai frecventă cauză a bolii arterelor carotide. Ateroscleroza este o boală vasculară lentă, progresivă. Cu toate acestea, boala are potențialul de a progresa rapid. It is generally characterized by the accumulation of fatty deposits along the innermost layer of the arteries. If the disease process progresses, plaque formation may take place. Plaque is made up of deposits of smooth muscle cells, fatty substances, cholesterol, calcium, and cellular waste products. This thickening narrows the arteries and can decrease blood flow or completely block the flow of blood to the brain.

Risk factors associated with atherosclerosis include:

  • Older age

  • Male

  • Family history

  • Race or ethnicity

  • Genetic factors

  • Hyperlipidemia (elevated fats in the blood)

  • Hypertension (high blood pressure)

  • Smoking

  • Diabetes

  • Obesity

  • Diet high in saturated fat

  • Lack of exercise

A risk factor is anything that may directly increase or be associated with a person’s chance of developing a disease. Acesta poate fi o activitate, cum ar fi fumatul, dieta, istoricul familial sau multe alte lucruri. Diferite boli au diferiți factori de risc.

Deși acești factori de risc cresc riscul unei persoane, ei nu cauzează neapărat boala. Unele persoane cu 1 sau mai mulți factori de risc nu dezvoltă niciodată boala, în timp ce altele dezvoltă boala și nu au niciun factor de risc cunoscut. Cunoașterea factorilor de risc pentru orice boală vă poate ajuta să vă ghidați în acțiunile adecvate, inclusiv schimbarea comportamentelor și monitorizarea clinică a bolii.

Care sunt simptomele bolii arterei carotide?

Boala arterei carotide poate fi asimptomatică (fără simptome) sau simptomatică (cu simptome). Boala asimptomatică a arterelor carotide reprezintă prezența unei cantități semnificative de acumulări aterosclerotice fără a obstrucționa suficient de mult fluxul sanguin pentru a provoca simptome. Cu toate acestea, o stenoză suficient de strânsă nu va provoca întotdeauna simptome. Boala simptomatică a arterelor carotide poate avea ca rezultat fie un atac ischemic tranzitoriu (AIT) și/sau un accident vascular cerebral (atac cerebral).

Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) este o pierdere bruscă sau temporară a fluxului sanguin într-o zonă a creierului, care durează de obicei de la câteva minute la 1 oră. Simptomele dispar în totalitate în 24 de ore, cu recuperare completă. Un accident vascular cerebral, numit și accident vascular cerebral (AVC), este atunci când simptomele persistă. Simptomele unui AIT sau AVC pot include, dar nu se limitează la următoarele :

  • Subită slăbiciune sau stângăcie bruscă a unui braț și/sau a unui picior pe o parte a corpului

  • Paralizie bruscă (incapacitatea de a se mișca) a unui braț și/sau a unui picior pe o parte a corpului

  • Pierderea coordonării sau a mișcărilor

  • Confuzie, scăderea capacității de concentrare, amețeli, leșin, și/sau dureri de cap

  • Numerozitate sau pierdere de senzație (senzație) la nivelul feței

  • Numerozitate sau pierdere de senzație la nivelul unui braț și/sau picior

  • Pierdere temporară a vederii sau vedere încețoșată vedere

  • Incapacitatea de a vorbi clar sau dificultăți de vorbire

TIA poate fi legată de o îngustare sau un blocaj sever sau de ruperea unor bucăți mici dintr-o placă aterosclerotică, călătoresc prin fluxul sanguin și se depun în vasele mici de sânge din creier. În cazul AIT, rareori există leziuni permanente ale creierului.

Solicitați imediat ajutor medical dacă bănuiți că o persoană are un AIT, deoarece poate fi un semn de avertizare că este pe cale să se producă un accident vascular cerebral. Cu toate acestea, nu toate accidentele vasculare cerebrale sunt precedate de AIT.

Actul vascular cerebral (AVC) este un alt indicator al bolii arterelor carotide. Simptomele unui AVC sunt aceleași ca și în cazul unui AIT. Un accident vascular cerebral reprezintă pierderea fluxului sanguin (ischemie) la nivelul creierului care continuă suficient de mult timp pentru a provoca leziuni permanente ale creierului. Celulele cerebrale încep să moară după doar câteva minute fără oxigen. Zona de celule moarte din țesuturi este un infarct.

Zona creierului care a suferit pierderea fluxului sanguin va determina care poate fi dizabilitatea fizică sau mentală. Aceasta poate include afectarea capacității de mișcare, vorbire, gândire și memorie, funcția intestinului și a vezicii urinare, alimentația, controlul emoțional și alte funcții vitale ale corpului. Recuperarea din capacitatea specifică afectată depinde de mărimea și localizarea accidentului vascular cerebral. Un accident vascular cerebral poate avea ca rezultat probleme, cum ar fi slăbiciunea unui braț sau a unui picior sau poate provoca paralizie, pierderea vorbirii sau chiar moartea.

Simptomele bolii arterelor carotide pot semăna cu alte afecțiuni sau probleme medicale. Consultați-vă întotdeauna medicul dumneavoastră pentru un diagnostic.

Cum se diagnostichează boala arterelor carotide?

Pe lângă un istoric medical complet și o examinare fizică, procedurile de diagnostic pentru boala arterelor carotide pot include oricare dintre următoarele, sau o combinație a acestora:

  • Auscultația (ascultarea) arterelor carotide. Plasarea unui stetoscop deasupra arterei carotide pentru a asculta un anumit sunet numit zgomot (pronunțat brew-ee). Un zgomot este un sunet anormal care este produs de sângele care trece printr-o arteră îngustată. Un zgomot este în general considerat un semn al unei artere aterosclerotice; cu toate acestea, o arteră poate fi bolnavă fără a produce acest sunet.

  • Scanare duplex a arterei carotide. Un tip de studiu ecografic vascular efectuat pentru a evalua fluxul sanguin al arterelor carotide. O scanare duplex a arterei carotide este o procedură neinvazivă (nu se străpunge pielea). O sondă numită transductor trimite unde sonore ultrasonice la o frecvență prea mare pentru a fi auzite. Atunci când transductorul (ca un microfon) este plasat pe arterele carotide în anumite locații și unghiuri, undele sonore ultrasonice se deplasează prin piele și alte țesuturi ale corpului până la vasele de sânge, unde unde undele au ecou în celulele sanguine. Transductorul captează undele reflectate și le trimite la un amplificator, care face ca undele sonore ultrasonice să fie audibile. Absența sau stingerea acestor sunete poate indica o obstrucție a fluxului sanguin.

  • Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM). O procedură de diagnosticare care utilizează o combinație de magneți mari, radiofrecvențe și un computer pentru a produce imagini detaliate ale organelor și structurilor din corp. Pentru a face acest test, vă întindeți în interiorul unui tub mare în timp ce magneții trec în jurul corpului dumneavoastră. Este foarte zgomotos. Uneori se face cu contrast intravenos injectat în venele dumneavoastră, alteori nu.

  • Angiografie prin rezonanță magnetică (MRA). O procedură de diagnosticare care utilizează o combinație de tehnologie de rezonanță magnetică (RMN) și substanță de contrast intravenos (IV) pentru a vizualiza vasele de sânge. Colorantul de contrast face ca vasele de sânge să apară opace pe imaginea RMN, permițând medicului să vizualizeze vasele de sânge evaluate.

  • Tomografie computerizată (denumită și tomografie computerizată sau tomografie computerizată). O procedură imagistică de diagnosticare care utilizează o combinație de raze X și tehnologie computerizată pentru a produce imagini orizontale, sau axiale, (adesea numite felii) ale corpului. O tomografie computerizată prezintă imagini detaliate ale oricărei părți a corpului, inclusiv ale oaselor, mușchilor, grăsimii și organelor. Scanările CT sunt mai detaliate decât razele X generale. La fel ca un RMN, uneori se face cu contrast IV injectat în venele dumneavoastră și alteori nu.

  • Angiografie. O procedură invazivă utilizată pentru a evalua gradul de obstrucție sau de îngustare a arterelor carotide prin realizarea de imagini cu raze X în timp ce se injectează un colorant de contrast. Colorantul de contrast ajută la vizualizarea formei și a fluxului de sânge prin artere în timp ce se fac imaginile cu raze X.

Tratament pentru boala arterelor carotide

Tratamentul specific pentru boala arterelor carotide va fi stabilit de medicul dumneavoastră în funcție de:

  • Vârsta dumneavoastră, starea generală de sănătate și istoricul medical

  • Extensiunea bolii

  • Semnele și simptomele dumneavoastră

  • Toleranța dumneavoastră la anumite medicamente, proceduri, sau terapii

  • Așteptările privind evoluția bolii

  • Opinia sau preferința dumneavoastră

Boala arterei carotide (asimptomatică sau simptomatică) în care îngustarea arterei carotide este mai mică de 50% este cel mai adesea tratată medical. Boala asimptomatică cu o îngustare mai mică de 70% poate fi, de asemenea, tratată medical, în funcție de situația individuală.

Tratamentul medical pentru boala arterelor carotide poate include:

  • Modificarea factorilor de risc. Factorii de risc care pot fi modificați includ fumatul, nivelul ridicat al colesterolului, nivelul ridicat al glicemiei, lipsa de exerciții fizice, obiceiurile alimentare proaste și tensiunea arterială ridicată.

  • Medicamente. Medicamentele care pot fi utilizate pentru a trata boala arterelor carotide includ:

    • Medicamente antiplachetare. Medicamente utilizate pentru a diminua capacitatea trombocitelor din sânge de a se lipi împreună și de a provoca cheaguri. Aspirina, clopidogrelul și dipiridamolul sunt exemple de medicamente antiplachetare.

    • Antihiperlipidemice. Medicamente utilizate pentru a reduce lipidele (grăsimile) din sânge, în special colesterolul. Statinele sunt un grup de medicamente antihiperlipidemice și includ, printre altele, simvastatina, atorvastatina și pravastatina. Studiile au arătat că anumite statine pot scădea grosimea peretelui arterei carotide și pot crește dimensiunea lumenului (deschiderea) arterei.

    • Antihipertensive. Medicamente utilizate pentru a scădea tensiunea arterială. Există mai multe grupuri diferite de medicamente care acționează în moduri diferite pentru a reduce tensiunea arterială.

La persoanele cu o îngustare a arterei carotide mai mare de 50% până la 69%, se poate recomanda un tratament mai agresiv, în special la persoanele cu simptome. Tratamentul chirurgical scade riscul de accident vascular cerebral după simptome precum AIT sau accident vascular cerebral minor, în special la persoanele cu o ocluzie (blocaj) mai mare de 70%, care sunt buni candidați pentru intervenție chirurgicală.

Tratamentul chirurgical al bolii arterelor carotide include:

Andarterectomia carotidiană (CEA). Endarterectomia carotidiană este o procedură utilizată pentru a îndepărta placa și cheagurile din arterele carotide, situate în gât. Endarterectomia poate ajuta la prevenirea apariției unui accident vascular cerebral la persoanele cu simptome care prezintă o îngustare a arterei carotide de 70% sau mai mult.

Angioplastia arterei carotide cu stenting (CAS). Angioplastia carotidiană cu stenting este o opțiune pentru pacienții care prezintă un risc ridicat pentru endarterectomia carotidiană. Aceasta este o procedură minim invazivă în care un tub găurit foarte mic, sau cateter, este avansat de la un vas de sânge din zona inghinală până la arterele carotide. Odată ce cateterul este la locul lui, se poate umfla un balon pentru a deschide artera și se plasează un stent. Un stent este un tub în formă de cilindru realizat dintr-un cadru subțire din plasă metalică, utilizat pentru a menține artera deschisă. Deoarece există un risc de accident vascular cerebral din cauza bucăților de placă care se desprind în timpul procedurii, se poate utiliza un aparat, numit dispozitiv de protecție embolică. Un dispozitiv de protecție embolică este un filtru (ca un coș mic) care este atașat pe un fir de ghidare pentru a prinde orice resturi care se pot desprinde în timpul procedurii.

.