Dieta Keto: iatăs de ce unele persoane se confruntă cu oboseală, greață, dureri de cap după ce o încep
După ce mâncăm, organismul transformă carbohidrații în zahăr din sânge (cunoscut sub numele de glucoză), pe care îl folosește pentru energie. Dar dieta ketogenică se bazează pe cercetări din anii 1920, care au constatat că scăderea disponibilității carbohidraților face ca organismul să se bazeze mai mult pe utilizarea altor substanțe (cum ar fi grăsimile) pentru energie. Metabolizând grăsimile pentru a produce glucoză sau energie, organismul generează cetone în acest proces – de unde și termenul „cetogenică”. Orice dietă care conține mai puțin de 20 g pe zi de carbohidrați este considerată a fi cetogenică.
Producerea de cetone de către ficat indică faptul că sunt metabolizate grăsimi, în loc de zahăr, și că aceste grăsimi sunt aproape întreaga noastră sursă de energie. Se crede că acest lucru este corelat cu pierderea în greutate, dar în realitate se corelează cu un profil modificat al insulinei din sânge. Dacă acest lucru îmbunătățește pierderea în greutate în comparație cu alte diete este discutabil, deoarece retragerea carbohidraților duce la pierderi de apă din corp, exagerând aspectul de pierdere în greutate.
Dar mulți oameni raportează că se confruntă cu ceva numit „keto-grippa” după ce își schimbă dieta. Oamenii raportează simptome precum greață, constipație, dureri de cap, oboseală și poftă de zahăr, asemănătoare gripei – în afară de pofta de zahăr.
Aceste efecte secundare sunt legate de conceptul cheie al dietei ketogenice: retragerea carbohidraților. Glucoza (care este produsă din alimente care conțin carbohidrați, cum ar fi cartofii sau pâinea) este principala sursă de energie a sistemului nervos central, inclusiv a creierului. Un aport redus de carbohidrați va avea ca rezultat reducerea funcțiilor, ceea ce duce la dureri de cap. Greața poate fi explicată prin consumarea unor volume mari de grăsimi. Acest lucru se datorează faptului că grăsimile au nevoie de mult timp pentru a fi digerate și absorbite.
Când se consumă o dietă convențională care include carbohidrați, glucoza crește în sânge. Acest lucru stimulează o creștere a hormonului insulină, care reglează nivelul de zahăr din sânge și permite organismului dumneavoastră să folosească glucoza pentru energie. Scade prezența grăsimilor în sânge și ajută glucoza să intre în celulele organismului. Insulina suprimă, de asemenea, eliberarea de particule de grăsime din depozitele de grăsime din organism prin același mecanism. Speranța este că, prin consumul redus (sau deloc) de carbohidrați, acest mecanism va fi inversat, ajutând la creșterea apariției grăsimii în sânge și a disponibilității acesteia pentru ca alte celule să o folosească pentru energie și să ducă la pierderea de grăsime.
Un nivel ridicat de eliberare de insulină apare dacă o persoană consumă un volum mare de carbohidrați într-o singură ședință. Prin urmare, dieta ketogenică urmărește să reducă răspunsul la insulină prin restricționarea excesivă a carbohidraților. Dar reducerea insulinei determină o creștere a grăsimilor circulante care deplasează un aminoacid, numit triptofan, de pe suportul său. Acest triptofan circulant determină o creștere a serotoninei în creier, iar creșterea serotoninei duce la oboseală, chiar și atunci când nu depuneți un efort prea mare.
Având mai puțini carbohidrați de utilizat este, de asemenea, un factor de stres pentru organism, deoarece aceștia sunt sursa de energie preferată a organismului. Lipsa carbohidraților stimulează eliberarea de cortizol – un hormon al stresului. Cantitatea de cortizol pe care o eliberează organismul depinde de mărimea factorului de stres. Cortizolul eliberează grăsimile și proteinele din țesuturile din organism, ceea ce reprezintă scopul dietei ketogenice. Acești nutrienți sunt apoi metabolizați de ficat pentru a produce carbohidrați. Cu toate acestea, secreția de cortizol poate deveni obositoare ca urmare a acestui mediu stresat. Deoarece cortizolul ajută la creșterea funcției imunitare, organismul poate fi mai predispus la infecții, cum ar fi răceala comună.
Alimentele bogate în carbohidrați conțin adesea vitamine, minerale și fibre. Avem nevoie de 30 g de fibre pe zi și, dacă nu consumăm suficiente, sănătatea noastră digestivă are de suferit, ducând la constipație. Lipsa alimentelor bogate în fibre în dieta ketogenică – cum ar fi cartofii copți și merele – poate duce la constipație, un alt simptom raportat al „gripei keto”.
Îndepărtarea acestor alimente din dietă limitează, de asemenea, vitaminele și mineralele, care joacă un rol în toate aspectele funcției celulare – în special în funcția imunitară. Fructele zaharoase care sunt bogate în vitamina C (cum ar fi portocalele) sunt evitate în dieta ketogenică. Nivelurile scăzute de vitamina C ar putea provoca, de asemenea, un risc crescut de infecții, cum ar fi răceala comună.
Diile ketogenice sunt uneori recomandate clinic pentru gestionarea unor afecțiuni medicale, cum ar fi epilepsia. Se crede că menținerea unui nivel constant scăzut de glucoză în sânge și producția de cetone va menține sistemul nervos central prin numeroase mecanisme moleculare, reducând crizele.
Dar pentru majoritatea oamenilor efectele secundare ale acestor diete nu merită potențialele beneficii. Astfel de diete sunt adesea nesustenabile dacă se aderă religios la un aport scăzut sau inexistent de carbohidrați din cauza poftelor de zahăr pe termen scurt și lung.
Chiar dacă dieta keto ar putea funcționa pentru unii, o dietă echilibrată care să includă carne albă, pește, fructe și legume și să evite alimentele prefabricate sau procesate este încă o modalitate eficientă de a gestiona sau de a pierde în greutate. Efectuarea de suficiente exerciții fizice poate ajuta, de asemenea, la gestionarea greutății, îmbunătățind în același timp condiția fizică aerobică și musculară. Acest lucru va duce la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare și la scăderea riscului de apariție a diabetului de tip 2.
.