Diferențele dintre musulmanii șiiți și sunniți
Conflictele dintre musulmanii șiiți și sunniți datează din secolul al VII-lea și de la moartea profetului Mahomed.
Totuși, un reflector a fost aprins recent asupra diferențelor dintre cele două ramuri ale religiei, pe măsură ce numărul confruntărilor dintre cele două grupuri s-a intensificat.
Marea majoritate a celor 1,6 miliarde de musulmani din lume sunt sunniți, potrivit unui studiu realizat în 2009 de Centrul de Cercetare Pew.
Între 10% și 13% sunt musulmani șiiți, iar între 87% și 90% sunt musulmani sunniți. De asemenea, musulmanii sunniți sunt prezenți în mai multe țări și regiuni din întreaga lume, în timp ce majoritatea musulmanilor șiiți trăiesc în patru țări: Iran, Pakistan, India și Irak.
Separarea celor două grupuri a început după moartea profetului Mahomed. Majoritatea credea că succesorul său de drept era socrul și prietenul său apropiat, Abu Bakr, dar un mic grup credea că succesorul Profetului Mahomed ar trebui să fie Ali ibn Abi Talib, vărul și ginerele său și tatăl nepoților săi.
Majoritatea sunnită a obținut ceea ce dorea, Abu Bakr devenind primul calif musulman și succesor al profetului. Deși la început diviziunea a fost în principal politică, deoarece grupul minoritar era o facțiune care susținea puterea lui Ali, în timp, diviziunea a evoluat într-o mișcare religioasă.
Una dintre cele mai importante diferențe dintre musulmanii șiiți și sunniți este importanța pe care șiiții o acordă lui Ali, pe care sunniții nu îl recunosc ca fiind succesorul de drept al profetului.
Una dintre cele mai importante date pentru musulmanii șiiți este a zecea zi a lunii sfinte Muharram (prima lună din calendarul lunar islamic). Musulmanii șiiți sărbătoresc aniversarea morții lui Husayn ibn Ali, nepotul profetului Mahomed și fiul lui Ali.
Ocazia de „ispășire colectivă prin lamentații și autoflagelare” se numește Ashoura. Această practică este specifică șiiților și adesea atrage critici și proteste din partea sunniților, care nu sărbătoresc această zi și nici nu o consideră importantă.
Ambele grupuri, cu toate acestea, sunt de acord că Mahomed este mesagerul lui Dumnezeu și urmează cei cinci piloni ritualici ai islamului, care includ postul din timpul Ramadanului, cinci rugăciuni zilnice și Hajj, un pelerinaj anual la Mecca, care a degenerat într-o debandadă în acest an, provocând moartea a peste 700 de persoane.
Ambele împărtășesc, de asemenea, cartea sfântă a Coranului. Principala diferență în practică vine din faptul că musulmanii sunniți se bazează în principal pe Sunnah, o înregistrare a învățăturilor și spuselor profetului Mahomed, pentru a-și ghida acțiunile, în timp ce șiiții se bazează mai mult pe ayatolahii lor, pe care îi văd ca pe un semn al lui Dumnezeu pe pământ.
Deși mulți musulmani șiiți și suniți coabitează în mod pașnic, un sondaj al Pew Research Center din 2012 arată că 40% dintre musulmanii suniți din Orientul Mijlociu și Africa de Nord nu îi acceptă pe șiiți ca fiind colegi musulmani.
Conflictele din Irak și Siria arată, de asemenea, un clivaj între cei doi, deoarece mulți bărbați sunniți s-au alăturat grupurilor rebele, în timp ce bărbații din comunitatea șiită luptă cel mai adesea pentru sau alături de forțele guvernamentale, relatează BBC.