Din arhive: Actorul de televiziune Michael Landon a murit la 54 de ani
A murit la prânz în casa sa din Malibu, cu soția sa, Cindy, și alți membri ai familiei la căpătâiul său, a declarat Ronne Schmidt, o recepționeră a avocatului și prietenului lui Landon, Jay Eller. Serviciile funerare vor fi private. Familia cere ca donațiile să fie trimise Societății Americane de Cancer.
Starea actorului s-a deteriorat rapid de la 8 aprilie, când a anunțat că suferă de cancer inoperabil la ficat și pancreas.
„Am de gând să lupt”, a declarat tatăl a nouă copii naturali și adoptați din trei căsătorii, în cadrul unei conferințe de presă susținută la casa sa de la fermă. „Fiecare moment devine un pic mai important după așa ceva. Trăiți fiecare clipă, băieți.”
La câteva minute de la întâlnirea solemnă cu presa, el a schimbat viteza, anunțând că „vreau ca agentul meu să știe că acest lucru aruncă în iad orice șansă de a face o reclamă la alimente sănătoase.”
În săptămânile care au urmat, zeci de mii de felicitări de însănătoșire din întreaga lume au fost livrate acasă la el sau la biroul său de producție, unde a conceput seriale de televiziune, de la îngeri peripatetici la pionieri occidentali și până la emisiuni speciale despre cei care fac pipi în pat și atleți de liceu, ambele din care Landon făcea parte.
În luna mai, Landon a apărut alături de prietenul și vecinul său, Johnny Carson, în emisiunea „The Tonight Show” și a criticat tabloidele pentru că au speculat cu privire la cât de mult se așteaptă să trăiască. Cu toate acestea, tabloidele au continuat atacul.
Carson, al cărui fiu Richard a fost ucis pe 21 iunie într-un accident de mașină, a declarat luni:
„Aceasta a fost o săptămână devastatoare pentru mine și familia mea. Michael m-a sunat lunea trecută exprimându-și cele mai profunde condoleanțe pentru moartea fiului meu Ricky. Curajul și sensibilitatea de care a dat dovadă în conversația noastră, mângâindu-mă în timp ce suferea foarte mult, atestă calitatea acestui om și a caracterului său.”
Landon s-a născut Eugene Maurice Orowitz în Forest Hills, N.Y., al publicistului și managerului de teatru Eli Orowitz și al fostei actrițe de comedie muzicală de pe Broadway Peggy O’Neill. Copilăria lui a fost una mizerabilă, în cel mai bun caz. A trebuit să se ferească de bătăile unei mame sinucigașe care îi dorea moartea, în timp ce se descurca cu WASP-urile conservatoare din Collingswood, N.J., unde a fost unul dintre cei doi băieți evrei care au crescut în acel oraș.
În 1987, el a declarat revistei Redbook că nu a fost popular în școala primară pentru că era un elev de nota zece. A încercat să schimbe acest lucru în liceu și a absolvit penultimul dintr-o clasă de 301.
Cu toate că era slab de statură, prin determinare și sute de ore de antrenament a stabilit un record național de liceu la aruncarea suliței, cu o aruncare de 211 picioare și 7 inci.
A fost pe terenul de atletism unde a gustat pentru prima dată dulceața adulației publice care avea să rămână cu el. „M-am bucurat să văd șocul de pe fețele oamenilor când vedeau un tip atât de sfrijit cum obține o asemenea distanță”, a declarat el pentru TV Guide în 1969.
Abilitățile sale i-au adus o bursă de atletism de la USC și credința că, la fel ca Samson, puterea sa era cumva legată de părul său lung.
Cert sau nu, acest principiu a devenit real atunci când niște colegi atleți dezaprobatori de la USC i-au făcut cu forța o tunsoare. Landon a constatat că pierduse 15 metri față de cele mai bune note ale sale și apoi și-a rănit ligamentele de la braț încercând să recupereze această distanță.
Cariera sa sportivă la final, a părăsit USC la sfârșitul primului an, a vândut pături, a lucrat ca magazioner și descărca vagoane de marfă la un depozit când un actor în devenire l-a rugat să îl ajute să se pregătească pentru o audiție.
Eugene Orowitz a fost atât de intrigat de ideea de actorie încât s-a înscris la cursuri la Warner Bros. Când a avut loc audiția, Landon – și nu colegul său din vagonul de marfă – a fost cel căruia i s-a cerut să se alăture școlii de actorie a studioului.
Landon a vrut să renunțe la prenumele său pentru Mike Lane, dar Screen Actors Guild i-a spus că numele era luat. După ce a scanat o carte de telefon, a ales Michael Landon. Patru luni mai târziu, Landon a fost distribuit într-un rol principal în serialul de televiziune „Telephone Time.”
Landon și-a făcut debutul în film în 1957 în „I Was a Teen-Age Werewolf” (Am fost un vârcolac în adolescență), acum un clasic cult.
După o serie de roluri mai mici la televiziune – inclusiv un rol în serialul western „Restless Gun” (1957-59) – a fost distribuit în rolul romanticului, spontanului și ușor ireverențiosului Little Joe Cartwright în „Bonanza.”
Westernul de la NBC, centrat pe un văduv care era tatăl a trei fii foarte diferiți din tot atâtea căsătorii, a rulat între 1959 și 1973.
Pentru cea mai mare parte a anilor 1960, „Bonanza”, care a rulat în serile de duminică, a fost cea mai populară emisiune de televiziune, fiind nr. 1 din 1964 până în 1967. La acea vreme, a fost vizionat săptămânal în 87 de țări de aproximativ 400 de milioane de telespectatori.
În timp ce juca în acest serial, Landon a început să scrie. Într-o săptămână din 1963, își amintește el, nu exista niciun scenariu pentru „Bonanza”, iar dacă nu apărea unul până în acea luni dimineață, serialul urma să oprească producția. Vineri, a spus Landon, s-a așezat pe podeaua sufrageriei sale cu un creion și un bloc de hârtie galbenă și, folosind o măsuță de cafea pe post de birou, a scris un scenariu despre familia Cartwrights confundată cu niște jefuitori de bănci.
A urmat regizarea.
„După ce serialul a fost difuzat timp de patru sau cinci ani, a venit la mine și mi-a spus că a scris un serial pe care vrea să îl regizeze”, a declarat regretatul Lorne Greene, care l-a interpretat pe Ben Cartwright, proprietarul fermei Ponderosa, prosperă pe o mie de mile pătrate, situată în ținutul Comstock Lode din Nevada. „I-am spus producătorului că mi se pare o idee minunată. Michael are o imaginație minunată și știe cum să atingă oamenii.”
Landon a scris și a regizat alte segmente ale foarte respectatului western în care interacțiunea dintre personaje a avut prioritate față de intrigă și violență.
Cu dispariția lui Landon, singurul membru original al distribuției „Bonanza” în viață este Pernell Roberts.
„Domnul Roberts este profund îndurerat de moartea lui Michael”, a declarat Brian Rix, managerul actorului.
Când „Bonanza” a ieșit din emisie, Landon a căutat un serial asupra căruia să aibă mai mult control. A ales „Little House on the Prairie.”
Landon, care l-a portretizat pe patriarhul familiei, Charles Ingalls, s-a luptat să se abată mai mult de la carte decât o făcuseră scenariile. A câștigat lupta și și-a dovedit că avea dreptate, oferind NBC 10 sezoane (1974-83) de emisiuni cu cele mai bune audiențe.
Când a apărut „Autostrada către cer”, Landon nu numai că l-a interpretat pe Jonathon Smith, îngerul aflat în perioada de probă care aduce iubire și înțelegere pământenilor, dar a preluat și controlul emisiunii în calitate de co-producător executiv.
Deși modul său autocratic i-a iritat pe unii, președintele de atunci al NBC Entertainment, Brandon Tartikoff, i-a făcut lui Landon cel mai mare compliment, spunând: „Rețeaua mea de vis ar fi 22 de ore de talent ca al lui. Îmi place foarte mult de el.”
În 1976, Landon a scris, regizat și jucat în „The Loneliest Runner”, un film de televiziune despre un atlet adolescent bazat pe propriile traume ale lui Landon, care făcea pipi în pat.
Marsha Daly, in her 1987 biography of Landon, called him „a moody, complex, sometimes sweet, sometimes savage man driven to succeed and to be recognized as one of the most extraordinary men in Hollywood.”
MORE ARCHIVAL OBITUARIES
From the Archives: Eddie Albert, 99; Versatile Stage and Screen Actor Best Known for Role in ‘Green Acres’
From the Archives: Actor Bela Lugosi, Dracula of Screen, Succumbs After Heart Attack at 73
From the Archives: Eartha Kitt dies at 81; TV’s Catwoman, sultry singer of ‘Santa Baby’
From the Archives: Wizard of Fantasy Walt Disney Dies
From the Archives: Passionate Star Anthony Quinn Dies