Erupția Vârfului Lassen
La 22 mai 1915, o erupție explozivă la Vârful Lassen, cel mai sudic vulcan activ din Lanțul Cascade, a devastat zonele din apropiere și a provocat o ploaie de cenușă vulcanică până la 320 km spre est. Această explozie a fost cea mai puternică dintr-o serie de erupții din 1914-17, care au fost ultimele care au avut loc în Cascade înainte de erupția din 1980 a Muntelui St. Helens. Vârful Lassen este cel mai mare dintr-un grup de peste 30 de domuri vulcanice erupte în ultimii 300.000 de ani în Parcul Național Vulcanic Lassen.
Care sunt perspectivele viitoarelor erupții la Lassen?
Pentru că activitatea vulcanică recentă din punct de vedere geologic într-o zonă este cel mai bun ghid pentru a prognoza erupțiile viitoare, oamenii de știință studiază fluxurile de lavă, cenușa și alte depozite de la erupțiile din trecut. Vulcanii din zona Lassen au tendința de a erupe rar și pot fi inactivi pentru perioade care durează secole sau chiar milenii. Cele mai recente erupții din zona Lassen au fost evenimentele relativ mici care au avut loc la Lassen Peak între 1914 și 1917. Cea mai recentă erupție mare a produs Chaos Crags în urmă cu aproximativ 1.100 de ani. Astfel de erupții mari în zona Lassen au un interval mediu de recurență de aproximativ 10.000 de ani. Cu toate acestea, istoria geologică a zonei Lassen indică faptul că vulcanismul de acolo este episodic, având perioade de erupții relativ frecvente separate de intervale lungi de liniște. De exemplu, ultimul mare eveniment înainte de erupția de la Chaos Crags a fost cel care a construit vârful Lassen Peak acum 27.000 de ani.
Care sunt semnele de avertizare ale unei erupții?
Cel mai important semn al unei erupții vulcanice iminente este activitatea seismică sub zona vulcanică. Seismologii pot interpreta diferențele subtile dintre cutremurele legate de ascensiunea magmei și cutremurele mai familiare cauzate de falii tectonice. Alte semne de avertizare privind ascensiunea magmei în subsolul de mică adâncime ar putea include eliberarea crescută de gaze vulcanice din mici deschideri numite fumarole, cum ar fi cele găsite în zona Bumpass Hell din Parcul Național Vulcanic Lassen, și schimbări în compoziția gazelor. Deformarea suprafeței solului în apropierea unui vulcan poate indica, de asemenea, faptul că magma se apropie de suprafață. De obicei, aceste semne de avertizare apar cu câteva săptămâni sau luni înainte de o erupție, dar pot dura decenii sau chiar secole fără a duce la o erupție.
Ce se face pentru a monitoriza centrul vulcanic Lassen?
După erupția Muntelui St. Helens din 1980, U.S. Geological Survey (USGS) și-a intensificat monitorizarea vulcanilor activi și potențial activi din Lanțul Cascade. Monitorizarea zonei Lassen include măsurători periodice ale deformării solului și ale emisiilor de gaze vulcanice și transmiterea continuă a datelor de la o rețea locală de nouă seismometre către birourile USGS din Menlo Park, California. În cazul în care vor fi detectate indicii ale unei creșteri semnificative a activității vulcanice, USGS va trimite imediat oameni de știință și instrumente de monitorizare portabile special concepute pentru a evalua amenințarea. În plus, Serviciul Parcurilor Naționale (NPS) a elaborat un plan de intervenție de urgență care va fi activat pentru a proteja publicul în cazul unei erupții iminente.
.