Este Doxiciclina eficientă în prevenirea și tratamentul bolii Lyme?
Boala Lyme la om este cauzată de infecția cu Borreli burgdorferi transmisă prin mușcătura unui Ixodes scapularis. Boala este tratabilă în toate stadiile, fie cu antibiotice orale, fie intravenoase. În aceste două studii, este evaluat tratamentul cu doxiciclină, atât ca tratament preventiv, cât și ca tratament al bolii Lyme.
Studiul 1: Klempner, et al (N Eng J Med 345:88, 2001) a evaluat dacă un tratament prelungit cu antibiotice ar fi eficient la pacienții cu boală Lyme documentată, care au cu pin musculo-schelelal și/sau simptome neurocognitive persistente în ciuda tratamentului antibiotic recomandat. Pacienții au fost repartizați aleatoriu pentru a primi fie ceftriaxonă intravenoasă (2g qd) timp de 30 de zile, urmată de doxiciclină (200mg qd) timp de 60 de zile, fie placebo intravenos și oral corespunzător. 78 de pacienți au fost seropozitivi pentru B. burgdorferi și 51 au fost seronegativi. Pentru evaluarea eficacității a fost utilizată o îmbunătățire a studiului Medical Outcomes Study (MOS) 36-item Short-Form General Health Survey (SF-36).
Studiul a fost întrerupt după ce analiza intermediară a 107 pacienți nu a constatat nicio diferență între pacienții care au primit tratament antibiotic prelungit și pacienții care au primit placebo. Nu au fost observate diferențe între pacienții seropozitivi și cei seronegativi. Nu s-a găsit nicio dovadă de infecție persistentă cu B. burgdorferi în serul sau lichidul cerebrospinal al niciunui pacient.
Studiul 2: Nadelman, et al (N Eng J Med 345:79, 2001) a efectuat un studiu clinic randomizat pentru a determina dacă tratamentul profilactic cu o singură doză de doxiciclină ar preveni boala Lyme în urma unei mușcături de căpușă I. scapularis. 482 de subiecți care au îndepărtat de pe corp o căpușă I. scapapularis atașată în ultimele 72 de ore au fost tratați fie cu o doză unică de 200 mg de doxiciclină, fie cu un placebo. Evaluarea a inclus teste de anticorpi serici, hemoculturi și detectarea eritemului migrant la locul mușcăturii de căpușă.
Eritemul migrant s-a dezvoltat la o medie de 12 zile după îndepărtarea căpușelor la 1 din 235 (0,4%) de subiecți care au primit doxiciclină, comparativ cu 8 din 247 (3,2%) de subiecți din grupul placebo. 7 dintre acești 9 subiecți cu eritem migrant au avut, de asemenea, dovezi de laborator ale bolii Lyme. La subiecții tratați cu placebo, eritem migrans a fost semnificativ mai probabil să apară în urma mușcăturilor de căpușe nimfale care fuseseră atașate timp de > 72 de ore, în comparație cu mușcăturile de căpușe adulte și căpușele atașate timp de < 72 de ore.
Concluzie: Datele din aceste două studii indică: 1) pacienții cu dureri musculo-scheletice cronice și/sau simptome neurocognitive care persistă după tratamentul cu antibiotice pentru boala Lyme nu se ameliorează cu un tratament prelungit cu antibiotice (fie intravenos, fie oral); 2) tratamentul precoce (în termen de 72 de ore de la mușcătura de căpușă) cu o singură doză de 200 mg de doxiciclină este eficient în prevenirea bolii Lyme.
.