Imunoglobulina A (IgA)

Imunoglobulina A (IgA) reprezintă prima linie de apărare în rezistența la infecții, prin inhibarea aderenței bacteriene și virale la celulele epiteliale și prin neutralizarea toxinelor bacteriene și a virusurilor, atât la nivel extra- cât și intracelular. IgA elimină, de asemenea, agenții patogeni sau antigenii printr-o cale excretorie mediată de IgA, în care legarea la IgA este urmată de transportul complexelor imune mediat de receptorii de poliimunoglobuline.

Imunoglobulina secretorie A (SIgA) are un rol important în medierea apărării imune umorale (bazate pe anticorpi) adaptive (specifice antigenului) la nivelul suprafețelor mucoaselor (tractul gastrointestinal, respirator și urogenital). Suprafețele mucoaselor reprezintă poarta de intrare a multor agenți patogeni. SIgA este produsă în exces la suprafețele mucoaselor și este clasa predominantă de Ig care se găsește în secrețiile externe umane și în lacrimi.

IgA sunt glicoproteine și una dintre cele cinci clase de Ab. Clasele de Ab sunt definite de (i) numărul de unități de tip Y (alcătuite din 4 polipeptide, 2 lanțuri grele identice și 2 lanțuri ușoare identice) (vezi figura 1) și (ii) tipul de lanț greu (în cazul IgA, un lanț a-). IgA poate fi oligomerică, compusă din 2-4 monomeri IgA.

Imunoglobulina A (IgA) - Figura 1

Figura 1: Diagramă schematică a structurii SIgA, care prezintă două molecule de IgA legate covalent prin intermediul lanțului J și a componentei secretorii, adăugată pe măsură ce Ab traversează celulele epiteliale ale mucoasei în lumen.

SIgA are întotdeauna o structură oligomerică, în principal dimerică, iar polimerii sunt legați prin lanțuri polipeptidice suplimentare, inclusiv un lanț de îmbinare de 15KD (lanțul J) și un lanț al componentei secretorii de 70KD produs în celulele epiteliale și implicat în transportul transcelular al SIgA (vezi figura 1).

La om, în urma prezentării antigenului la celulele T helper (Th) și a diferențierii Th în Th2, citokinele interleukina (IL)-10, IL-4 și factorul de creștere transformant beta (TGF)-b sunt implicate în provocarea maturării preferențiale a celulelor B (schimbarea și diferențierea clasei Ab a celulelor B) în celule B care se angajează să producă IgA. La om există două tipuri de IgA, predominant IgA1, care se găsește în ser și derivă din măduva osoasă, și IgA2, o formă secretorie de IgA.

.