It’s Nature and Nurture: How Our Genes and Our Friends Shape the Way We Live Our Lives

Științii au dezbătut mult timp importanța naturii față de educație – genele față de mediu – în modelarea alegerilor pe care le fac oamenii și a căilor pe care le urmează viețile lor.

Două decenii de cercetare arată din ce în ce mai clar că atât natura, cât și educația joacă întotdeauna un rol – adică, măsura în care factorii genetici afectează comportamentul depinde de mediul social în care oamenii trăiesc, lucrează și se joacă.

Două studii recente arată modul în care genele indivizilor și mediul lor social interacționează pentru a influența sănătatea și comportamentul, cum ar fi fumatul, prietenii pe care îi aleg și nivelul de educație pe care îl urmăresc.

Un articol recent din Proceedings of the National Academy of Sciences analizează noile cercetări privind rolul genelor și al mediului, concentrându-se asupra faptului dacă rețelele sociale și școlare ale unui adolescent au avut vreo influență asupra înălțimii, greutății sau nivelului de educație al acestuia.1

În timp ce cercetătorii nu au găsit nicio legătură cu înălțimea sau greutatea, analiza lor arată că genetica prietenilor și a colegilor de școală ai unei persoane a influențat cât timp au rămas la școală, chiar și după ce au luat în considerare genele individului.

Echipa de cercetători de la University of North Carolina at Chapel Hill, Stanford University, Duke University, University of Wisconsin-Madison, Princeton University și University of Colorado Boulder și-a bazat studiul pe datele provenite de la 5.500 de adolescenți din cadrul National Longitudinal Study of Adolescent to Adult Health (Add Health), care studiază populația școlară și le cere participanților să își numească prietenii.

„Arătăm că există ceva în ceea ce privește compoziția genetică a grupului social al cuiva care are o influență pozitivă asupra individului”, spune Jason Boardman de la Universitatea din Colorado Boulder, unul dintre autorii studiului. „Nu este vorba doar de genele tale, ci de influența cumulativă a genelor prietenilor și colegilor de clasă.”

Potrivit lui Boardman, cea mai probabilă explicație pentru motivul pentru care genele colegilor de clasă influențează nivelul educațional al elevilor este ceea ce cercetătorii numesc „corelația evocativă gene-mediu”. De exemplu, anumite gene cresc probabilitatea ca copiii să aibă un temperament iritabil, care, la rândul său, evocă un tratament relativ dur din partea părinților lor. „Genele lor creează mediul la care sunt expuși”, spune el.

În mod similar, spune Boardman, profesorii pot răspunde pozitiv la anumite grupuri de elevi din cauza modului în care se prezintă colectiv în clasă – poate mai ascultători sau mai punctuali cu temele – iar acest lucru are o influență independentă asupra tuturor membrilor grupului.

„Un grup de elevi poate primi un tratament mai bun decât alții din cauza unor comportamente observabile care au origini genetice individuale, dar care capătă un rol social pentru că evocă un răspuns pozitiv din partea profesorului”, spune el. Iar acest tratament mai bun poate contribui la rezultate mai bune și la faptul că acei elevi rămân mai mult timp la școală.

Legăturile dintre gene, fumat și rămânerea la școală sunt mai puternice pentru generația X și generația Millennials

Un articol recent din American Sociological Review arată modul în care condițiile de mediu influențează când și cum poate conta faptul de a avea anumite gene.2 O echipă de cercetători constată că legăturile dintre gene, nivelul de educație și fumat sunt mai puternice în rândul Generației X și al milenialilor timpurii (născuți între 1974 și 1983) decât în rândul Baby Boomers și al părinților lor (născuți între 1920 și 1959).

Echipa de la University of Colorado Boulder, University of North Carolina at Chapel Hill, Stanford University și Harvard University și-a bazat cercetările pe date din studiul reprezentativ la nivel național Health and Retirement Study și din studiul Add Health. Aceștia s-au concentrat asupra participanților cu ascendență genetică europeană, deoarece cercetătorii au identificat gene legate de fumat și de nivelul de educație la această populație.

Cercetarea anterioară a identificat seturi de gene legate de rezultate comportamentale unice, inclusiv fumatul și nivelul de educație. Acest studiu duce această linie de cercetare mai departe, examinând relația dintre aceste gene și dacă o persoană fumează sau nu și nivelul de educație pe care l-a primit, concentrându-se pe diferențele dintre generații.

Americanii cu un nivel mai ridicat de educație au mai puține șanse să fumeze. Acest model este mai pronunțat în rândul generațiilor mai recente, constată echipa de cercetători, sugerând că procesul este determinat de schimbările din mediul social.

Printre generațiile mai tinere, „indivizii care primesc mai multă educație sunt selectați în medii în care fumatul nu mai este acceptabil și, prin urmare, este mai puțin probabil ca aceștia să fumeze”, scriu ei.

Genele joacă un rol în această relație schimbătoare dintre educație și fumat. Persoanele cu anumite gene legate de niveluri mai ridicate de educație au din ce în ce mai puține șanse de a avea gene legate de fumat și de a fi fumători, relatează Robbee Wedow de la Universitatea Colorado Boulder și autorul principal al studiului.

În ultimul secol, nivelul mediu de educație din SUA a crescut, ratele de fumat au scăzut pe măsură ce pericolele pentru sănătate au devenit bine cunoscute, iar persoanele mai educate au avut tendința de a fuma mai puțin. „Corelația genetică din ce în ce mai mare dintre fumat și educație pe care am găsit-o este mediată de creșterea nivelului de educație – reflectă rolul creșterii educației în această perioadă”, explică Jason Boardman, unul dintre autorii studiului.

Constatările lor sugerează că mediul social poate modela măsura în care anumite gene influențează asocierea dintre comportamente – în acest caz, relația dintre nivelul de educație și fumat, subliniază el.

„Studierea geneticii umane divorțată de o înțelegere a mecanismelor sociale va produce concluzii înșelătoare”, susține Boardman.

Cercetarea interacțiunii dintre gene și mediile sociale – numită genom social – are implicații atât pentru genetică, cât și pentru științele sociale. Pentru geneticieni, aceste descoperiri subliniază importanța luării în considerare a contextului social atunci când se studiază expresia trăsăturilor genetice. Pentru oamenii de știință din domeniul social, acestea oferă o viziune mai nuanțată asupra impactului pe care îl au colegii și rețelele sociale asupra alegerilor comportamentale individuale.

Acest articol a fost realizat în cadrul unui grant din partea Institutului Național Eunice Kennedy Shriver pentru Sănătatea Copilului și Dezvoltarea Umană (NICHD). Activitatea cercetătorilor de la următoarele centre de cercetare a populației finanțate de NICHD a fost evidențiată în acest articol: Duke University, Princeton University, University of Colorado Boulder, University of North Carolina at Chapel Hill, și University of Wisconsin-Madison.