John Greenleaf Whittier

John Greenleaf Whittier (1807 – 1892) a fost un poet american, considerat unul dintre „Fireside Poets”, ale cărui teme de moralitate au fost populare în vremea lor. Printre ceilalți membri se numărau Henry Wadsworth Longfellow, Oliver Wendell Holmes, Sr., William Cullen Bryant și James Russell Lowell.

Whittier a fost un quaker american care a fost un puternic susținător al abolirii sclaviei. S-a născut la o fermă din Massachusetts, dar din cauza sănătății precare nu a putut ajuta prea mult, iar daltonismul său l-a împiedicat să poată culege căpșuni roșii și coapte. Nu a avut parte de o educație formală timpurie, deși a terminat liceul în două semestre. Educația quaker a lui Whittier i-a format ideologia față de umanitarism și responsabilitate socială.

Whittier a fost un cititor vorace, foarte influențat de poetul scoțian, Robert Burns, iar William Lloyd Garrison a văzut poeziile timpurii ale lui Whittier și l-a angajat ca editor al publicației National Philanthropist din Boston. A editat și alte reviste și a fost tentat să intre în politică după ce a publicat primul său pamflet antisclavagism în 1833, Justice and Expediency, cu care a început o carieră de douăzeci de ani dedicată cauzei aboliționiste. A cerut emanciparea imediată a sclavilor și a semnat Declarația antisclavie din 1833. A devenit membru fondator al Partidului Libertății în 1839.

Whittier a produs două colecții de poezie aboliționistă în 1838 și 1846. Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale a fost „Conaționalii noștri în lanțuri”. The poem, along with Josiah Wedgwood’s image, became the Society for the Abolition of Slavery’s seal in 1787, Whittier served as an elector voting for Abraham Lincoln in both presidential elections (1860, 1864). In 1865, ratification of the Thirteenth Amendment abolished slavery, which led Whittier to turn his writings to other matters for the remainder of his life.