Luna istoriei negrilor: 11 Songs to Move You aka The Protest Playlist

Pentru a sărbători Luna Istoriei Negre, iată 11 cântece care întruchipează experiența negrilor.

1. Billie Holiday – ‘Strange Fruit’

Aceasta nu este una care să dea startul petrecerii, dar această listă ar fi un non-starter fără Strange Fruit. Este unul dintre cele mai puternice cântece scrise vreodată. Există nenumărate versiuni, dar cea a lui Holiday este cea mai transcendentă. Caracterul realist al versurilor este subliniat de o voce obsedantă care descrie cadavrele a mii de victime ale linșajului din America, „o recoltă ciudată și amară”. A fost descrisă ca fiind „o declarație de război” și „începutul mișcării pentru drepturile civile” și a ajuns să simbolizeze brutalitatea epocii violente pe care o descrie.

2. Sam Cooke – „A Change is Gonna Come”

Ca unul dintre puținii artiști de culoare ai vremii cu atracție transculturală, Cooke a fost o figură în mare parte apolitică și se temea să nu-și înstrăineze fanii albi prin politizarea muzicii sale. Un incident din 1963 a schimbat această situație, când lui Cooke și soției sale li s-a refuzat o cameră într-un hotel rezervat exclusiv albilor, iar ulterior au fost arestați pentru „tulburarea liniștii publice” atunci când s-au plâns. Se presupune că a fost inspirat de melodia „Blowing in the Wind” a lui Bob Dylan, Cooke a fost atât de impresionat de „faptul că a scris-o un băiat alb, încât aproape că i-a fost rușine să nu fi scris el însuși ceva asemănător”. Cântecul atinge un echilibru între sumbru și plin de speranță și a oferit o coloană sonoră pentru lupta continuă pentru drepturile civile și pentru marșurile de la Selma.

3. Nina Simone – ‘Four Women’

Aceasta spune povestea a patru femei de culoare: Mătușa Sarah, care este „suficient de puternică pentru a suporta durerea”, este femeia ta de culoare puternică. Saffronia, de rasă mixtă, trăiește „între două lumi” – „tatăl meu era bogat și alb / a forțat-o pe mama mea târziu într-o noapte”. Sweet Thing este arhetipul negru sexualizat – „a cui fetiță sunt eu / Oricine are bani să cumpere” – care reușește să fie acceptată pentru că „are părul fin”. În cele din urmă, există femeia neagră furioasă: „Sunt îngrozitor de amară zilele astea / pentru că părinții mei au fost sclavi”. Îi auzim numele când Simone strigă „Numele meu este Peaches”. A fost interpretată ca fiind rasistă pentru că întărește stereotipurile și a fost interzisă de la unele posturi de radio, dar se evidențiază pentru a submina modul în care femeile de culoare sunt catalogate și se așteaptă să existe în anumite categorii.

4. Marvin Gaye – „Inner City Blues (Make Me Wanna Holler)”

What’s Going On, albumul-concept al lui Gaye, conține nouă piese interconectate care spun povestea unui veteran al războiului din Vietnam care se întoarce doar pentru a fi întâmpinat cu nedreptate și ură. Cântecul de titlu face vâlvă, dar piesa finală este cea care lovește cu adevărat, descriind deznădejdea și sentimentul de disperare din centrul orașului America, precum și prețul emoțional pe care această lipsă de speranță îl are asupra comunităților din interiorul acestuia. Când Gaye l-a sunat pe șeful Motown, Berry Gordy, pentru a-i spune despre accentul politic al noului său album, Gordy i-ar fi răspuns: „Marvin, de ce vrei să-ți ruinezi cariera?”

5. Fela Kuti – ‘Zombie’

https://www.youtube.com/watch?v=Qj5x6pbJMyU

Pionierul nigerian al afrobeat-ului, Fela Kuti, a creat un mix spectaculos cu acest cântec de protest și banger pur – un atac feroce la adresa armatei nigeriene și a modului lipsit de minte în care aceasta urma ordinele la acea vreme: „Atenție! Marș rapid! Marș lent! Mergeți și ucideți! Mergeți și muriți!” Guvernul nigerian nu a primit bine acest lucru, lansând un asalt asupra complexului lui Fela, arzându-l până la temelii, violându-i „soțiile” și aruncând-o pe mama sa Funmilayo pe scări, omorând-o. Da, chiar așa. Semnificația lui Zombie atât ca inițiator de partid, cât și ca declarație politică în cadrul Nigeriei nu poate fi supraestimată.

6. NWA – „Fuck tha Police”

https://www.youtube.com/watch?v=9jOqOlETcRU

„Fuck tha Police” este adesea descrisă politicos ca fiind „controversată”; atât de „controversată” încât FBI-ul le-a scris o scrisoare severă celor de la N*ggas with Attitude – deși nu este clar la ce fel de răspuns se așteptau – exprimându-și consternarea cu privire la reprezentarea lor greșită a aplicării legii. A fost unul dintre primele discuri pe care a apărut eticheta „Parental Advisory”, avertizând America suburbană cu privire la potențialele orori de gangsteri care îi așteptau pe copiii lor atunci când apăsau play pe Walkman-ul lor. Această împotrivire împotriva profilării rasiale și a brutalității poliției este la fel de deprimant de relevantă astăzi ca și atunci

7./8. Tupac – ‘Brenda’s Got a Baby’ / ‘Keep Ya Head Up’

Aceste cântece sunt scrisori de dragoste către femeile de culoare. ‘Keep Ya Head Up’ este dedicată lui Latasha Harlins, o tânără de culoare în vârstă de 15 ani care a fost împușcată în cap de un comerciant care a acuzat-o de furt din magazin (ulterior a fost achitată de crimă). „Brenda’s Got a Baby” descrie impactul sarcinii în rândul adolescentelor și ciclurile de sărăcie care le înconjoară, criticând atât tatăl copilului, cât și guvernul pentru lipsa lor de acțiune. Este destul de trist să te întrebi ce ar fi făcut Tupac dacă nu ar fi fost ucis, dar aceste cântece sunt moștenirea sa.

9. Kendrick Lamar – ‘Alright’

Piesa ‘Alright’ a lui Kendrick a ajuns să reprezinte mișcarea Black Lives Matter. Uimitoarea versiune live de la VMAs folosește atât imagini cu sclavi, cât și bărbați de culoare încarcerați în lanțuri pentru a arăta legătura dintre opresiunea din trecut și cea din prezent. Este un strigăt de adunare, spre deosebire de un protest – recunoscând nedreptatea și opresiunea cu care se confruntă oamenii, dar un cântec care mângâie în speranța sa.

10. Solange – ‘Don’t Touch My Hair’

În primul single de pe A Seat at the Table, Solange descrie o situație pe care mulți dintre noi o cunoaștem prea bine. Este o disecție a modului în care trăsăturile negrilor sunt interpretate ca exponate și distorsionate ca spectacol de către societate, fiind astfel jefuite de umanitatea lor. Ea caută să ofere un șablon pentru a-i face pe cei care se ating de păr să se dea frumos înapoi. Descriind procesul de scriere: „Vedeam sau auzeam o altă poveste despre un tânăr de culoare din America căruia i se lua viața, i se lua libertatea. Asta m-ar alimenta să mă întorc și să revizitez… și să nu-mi fie frică să port această conversație”.

11. Sounds of Blackness – „Optimistic”

Pentru a ne reaminti că, uneori, cel mai bun protest este să-ți trăiești cea mai bună viață. Și, de asemenea, pentru că este atât de bun.

.