Mecanică, electricitate și instalații sanitare
MechanicalEdit
Componenta mecanică a MEP este un supraansamblu important al serviciilor HVAC. Astfel, ea încorporează controlul factorilor de mediu (psihometrie), fie pentru confortul uman, fie pentru funcționarea mașinilor. Încălzirea, răcirea, ventilația și evacuarea sunt toate domenii cheie care trebuie luate în considerare în planificarea mecanică a unei clădiri. În cazuri speciale, pot fi încorporate, de asemenea, răcirea/încălzirea cu apă, controlul umidității sau filtrarea aerului. De exemplu, centrele de date ale Google utilizează pe scară largă schimbătoare de căldură pentru a-și răci serverele. Acest sistem creează un cost suplimentar de 12% din consumul inițial de energie. Aceasta reprezintă o mare îmbunătățire față de unitățile de răcire active tradiționale, care au un cost suplimentar de 30-70%. Cu toate acestea, această metodă nouă și complicată necesită o planificare atentă și costisitoare din partea inginerilor mecanici, care trebuie să colaboreze îndeaproape cu inginerii care proiectează sistemele electrice și sanitare ale unei clădiri.
O preocupare majoră pentru cei care proiectează sistemele HVAC este eficiența, adică consumul de electricitate și apă. Eficiența este optimizată prin modificarea designului sistemului atât la scară mare, cât și la scară mică. Pompele de căldură și răcirea prin evaporare sunt alternative eficiente la sistemele tradiționale, însă acestea pot fi mai scumpe sau mai greu de implementat. Sarcina unui inginer MEP este de a compara aceste cerințe și de a alege designul cel mai potrivit pentru această sarcină.
Electricienii și instalatorii au de obicei puține lucruri de făcut unul cu celălalt, în afară de a ține serviciile departe unul de celălalt. Introducerea sistemelor mecanice necesită integrarea celor doi, astfel încât instalațiile sanitare să poată fi controlate de cele electrice, iar cele electrice să poată fi deservite de cele sanitare. Astfel, componenta mecanică a MEP unește cele trei domenii.
ElectricitateEditură
Curent alternativEdit
Principal toate clădirile moderne integrează o formă de curent alternativ pentru alimentarea aparatelor casnice și de uz zilnic. Astfel de sisteme funcționează de obicei între 100 și 500 de volți, însă clasificările și specificațiile acestora variază foarte mult în funcție de zona geografică (a se vedea Electricitate de rețea în funcție de țară). Alimentarea cu energie electrică de la rețea este distribuită, de obicei, prin intermediul unui cablu de cupru izolat, ascuns în subsolul clădirii, în cavitățile pereților și în cavitatea tavanului. Aceste cabluri se termină în prize montate pe pereți, pardoseli sau tavane. Tehnici similare sunt utilizate pentru lumini („corpuri de iluminat”), însă cele două servicii sunt de obicei separate în circuite diferite, cu dispozitive de protecție diferite la tabloul de distribuție. În timp ce cablarea pentru iluminat este gestionată exclusiv de electricieni, selecția corpurilor de iluminat sau a corpurilor de iluminat poate fi lăsată, în unele cazuri, la latitudinea proprietarilor de clădiri sau a designerilor de interior.
Cablarea telefonică din anii 1970. Cablurile de joasă tensiune sunt adesea așezate peste grinzile din tavan și izolația din cavitățile acoperișului.
Alimentația trifazică este folosită în mod obișnuit pentru mașinile industriale, în special pentru motoare și dispozitive cu sarcină mare. Prevederea alimentării cu energie trifazată trebuie luată în considerare la începutul etapei de proiectare a unei clădiri, deoarece are reglementări diferite față de alimentarea cu energie electrică domestică și poate afecta aspecte precum traseele cablurilor, amplasarea tablourilor de distribuție, transformatoarele exterioare mari și conectarea de la stradă.
Tehnologia informațieiEdit
Progresele în tehnologie și apariția rețelelor de calculatoare au dus la apariția unei noi fațete a sistemelor electrice care încorporează cabluri de date și telecomunicații. Începând cu 2019, au fost sugerate mai multe acronime derivate pentru acest domeniu, inclusiv MEPIT (mechanical, electrical, plumbing and information technology) și MEPI (o abreviere a MEPIT). Denumirile echivalente sunt „joasă tensiune”, „date” și „telecomunicații” sau „comms”. Rețineți că un sistem de joasă tensiune utilizat pentru rețele de telecomunicații nu este același lucru cu o rețea de joasă tensiune.
Sectorul tehnologiei informației al instalațiilor electrice este utilizat pentru rețele de calculatoare, telefoane, televiziune, sisteme de securitate, distribuție audio, sisteme de sănătate, robotică și multe altele. Aceste servicii sunt instalate, de obicei, de meseriași diferiți de cablajul de rețea de tensiune mai mare și sunt adesea subcontractate unor meserii foarte specifice, de exemplu, instalatori de securitate sau integratori audio.
Reglementările privind cablajul de joasă tensiune sunt adesea mai puțin stricte sau mai puțin importante pentru siguranța oamenilor. Ca urmare, este mai frecvent ca această cablare să fie instalată sau întreținută de amatori competenți, în ciuda încercărilor constante ale industriei electrice de a descuraja acest lucru.
Instalarea de instalații sanitare
Un laborator pentru testarea motoarelor de automobile, care prezintă instalațiile sanitare și electrice integrate în clădire
Proiectarea competentă a instalațiilor sanitare este necesară pentru a preveni conflictele cu alte meserii și pentru a evita retușurile costisitoare sau surplusul de consumabile. Domeniul de aplicare al instalațiilor sanitare rezidențiale standard acoperă, de obicei, apa potabilă sub presiune din rețea, apa încălzită (în colaborare cu inginerii mecanici și/sau electricieni), canalizarea, apele pluviale, gazele naturale și, uneori, colectarea și stocarea apei de ploaie. În mediile comerciale, aceste sisteme de distribuție se extind pentru a găzdui mult mai mulți utilizatori, precum și adăugarea altor servicii de instalații sanitare, cum ar fi hidroponia, irigarea, combustibilii, oxigenul, vidul/aerul comprimat, transferul de solide și multe altele.
Sistemele de instalații sanitare deservesc, de asemenea, distribuția/controlul aerului și, prin urmare, contribuie la partea mecanică a MEP. Instalațiile sanitare pentru sistemele HVAC implică transferul de agent de răcire, aer sub presiune, apă și, ocazional, alte substanțe. Conductele pentru transferul de aer pot fi, de asemenea, considerate instalații sanitare, dar în general sunt instalate de meseriași diferiți.
.