Medulla oblongata

The medulla can be thought of as being in two parts:

• an upper open part or superior part where the dorsal surface of the medulla is formed by the fourth ventricle.
• a lower closed part or inferior part where the fourth ventricle has narrowed at the obex in the caudal medulla, and surrounds part of the central canal.

External surfacesEdit

The anterior median fissure contains a fold of pia mater, and extends along the length of the medulla oblongata. It ends at the lower border of the pons in a small triangular area, termed the foramen cecum. On either side of this fissure are raised areas termed the medullary pyramids. Piramidele adăpostesc traiectele piramidale – traiectele corticospinale și corticobulbare ale sistemului nervos. În partea caudală a măduvei, aceste traiecte se încrucișează în decuspidarea piramidelor, ascunzând fisura în acest punct. Alte câteva fibre care își au originea în fisura mediană anterioară deasupra decusării piramidelor și care se deplasează lateral pe suprafața ponsului sunt cunoscute sub numele de fibre arcuate externe anterioare.

Regiunea dintre sulcusul anterolateral și cel posterolateral din partea superioară a măduvei este marcată de o pereche de umflături cunoscute sub numele de corpuri olivare (numite și măsline). Acestea sunt cauzate de cei mai mari nuclei ai corpilor olivari, nucleii olivari inferiori.

Partea posterioară a măduvei dintre sulcusul median posterior și sulcusul posterolateral conține tracte care intră în ea din funiculul posterior al măduvei spinării. Acestea sunt fasciculul gracil, situat medial lângă linia mediană, și fascicululul cuneat, situat lateral. Aceste fascicule se termină în ridicături rotunjite cunoscute sub numele de tuberculii gracil și cuneat. Acestea sunt cauzate de masele de materie cenușie cunoscute sub numele de nucleul gracil și nucleul cuneat. Soma (corpurile celulare din acești nuclei sunt neuronii de ordinul doi ai căii coloanei posterioare – lemniscul medial, iar axonii lor, numiți fibre arcuate interne sau fascicule, se decuplează de la o parte la alta a măduvei pentru a forma lemniscul medial.

Pe deasupra tuberculilor, fața posterioară a măduvei este ocupată de o fosă triunghiulară, care formează partea inferioară a podelei celui de-al patrulea ventricul. Fosa este delimitată de o parte și de alta de pedunculul cerebelos inferior, care leagă măduva de cerebel.

Partea inferioară a măduvei, imediat lateral de fasciculul cuneat, este marcată de o altă elevație longitudinală cunoscută sub numele de tuberculum cinereum. Aceasta este cauzată de o colecție subiacentă de materie cenușie cunoscută sub numele de nucleul trigemenului spinal. Materia cenușie a acestui nucleu este acoperită de un strat de fibre nervoase care formează tractul spinal al nervului trigemen.

Baza măduvei este definită de fibrele comisurale, care trec de la partea ipsilaterală în măduva spinării la partea contralaterală în trunchiul cerebral; sub aceasta se află măduva spinării.

Alimentarea cu sângeEdit

Sângele către măduvă este alimentat de un număr de artere.

• Artera spinală anterioară: Aceasta alimentează întreaga parte mediană a medulla oblongata.
• Artera cerebelară inferioară posterioară: Aceasta este o ramură majoră a arterei vertebrale și alimentează partea posterolaterală a măduvei, unde curg și se sinapsează principalele tracte senzoriale. De asemenea, alimentează o parte a cerebelului.
• Ramificații directe ale arterei vertebrale: Artera vertebrală alimentează o zonă situată între celelalte două artere principale, inclusiv nucleul solitar și alți nuclei și fibre senzoriale.

DezvoltareEdit

Medulla oblongata se formează în dezvoltarea fetală din mielencefal. Diferențierea finală a măduvei se observă în săptămâna 20 de gestație.

Neuroblastele din placa alară a tubului neural de la acest nivel vor produce nucleii senzoriali ai măduvei. Neuroblastele din placa bazală vor da naștere nucleilor motori.

• Neuroblastele din placa alară dau naștere la:
  • Nucleul solitar, care conține fibrele aferente viscerale generale pentru gust, precum și coloana aferentă viscerală specială.
  • Nucleul nervului trigemen spinal, care conține coloana aferentă somatică generală.
  • Nucleul cohlear și cel vestibular, care conțin coloana aferentă somatică specială.
  • Nucleul olivary inferior, care face releu către cerebel.
  • The dorsal column nuclei, which contain the gracile and cuneate nuclei.
• Basal plate neuroblasts give rise to:
  • The hypoglossal nucleus, which contains general somatic efferent fibers.
  • The nucleus ambiguus, which form the special visceral efferent.
  • The dorsal nucleus of vagus nerve and the inferior salivatory nucleus, both of which form the general visceral efferent fibers.