Nevrita intercostală
Toracele este o structură osteocartilaginoasă alcătuită din cele douăsprezece vertebre toracice, cele douăsprezece perechi de coaste, cartilajele costale și sternul. Funcția sa principală este de a proteja plămânii și inima, pe lângă efectuarea mișcărilor respiratorii.
„Inflamație a nervilor rezultată din comprimarea unuia sau mai multor nervi situați la marginea inferioară a coastelor.”
De ce apare nevrita intercostală?
În general, nevrita intercostală este asociată cu infecțiile virale cauzate de virusul herpes zoster, deși pot fi prezenți și alți factori care pot declanșa această inflamație, cum ar fi traumatismele sau procedurile invazive în această zonă.
Care sunt semnele și simptomele nevritei intercostale?
Principala manifestare simptomatologică a nevritei intercostale este durerea acută în zona coastelor, care se caracterizează printr-o durere usturătoare sau înjunghiată.
Aceasta poate apărea în repaus, dar senzația de durere este de obicei exacerbată de mișcările respiratorii, care pot provoca chiar durere în brațul de pe partea afectată.
Pot fi incluse tulburări precum amorțeala și o senzație de apăsare, iar aplecarea în față este dureroasă.
În unele cazuri pot fi evidente și alte semne inflamatorii, cum ar fi înroșirea pielii, deși acest lucru nu se datorează întotdeauna dimensiunii foarte mici a nervilor intercostali.
„Principalul simptom al nevritei intercostale este durerea acută în zona coastelor.”
Care este tratamentul pentru nevrita intercostală?
Tratamentul nevritei intercostale este concentrat în funcție de cauza de bază, în cazul nevritei intercostale traumatice este necesară verificarea existenței sau nu a unei fracturi intercostale, pentru aceasta se folosește o perioadă de repaus, imobilizare și medicamente antiinflamatoare.
Dacă nevrita intercostală nu este traumatică, se folosește un tratament conservator în care fizioterapia face parte din tratament. Abordarea fizioterapeutică se va concentra pe reducerea simptomelor, cum ar fi durerea, și va ajuta la ameliorarea dificultăților de respirație, folosind exerciții de respirație, exerciții de întindere, kinesiotaping, terapie manuală și masaj terapeutic.