O scurtă istorie a traducerii Bibliei | Traducerea Bibliei | Wycliffe Bible Translators
Nu există aproape nici un secol în era creștină în care să nu se fi făcut undeva o traducere a Bibliei de un anumit fel. Acest lucru este remarcabil.
Se pare cu adevărat că traducerea Bibliei a fost întotdeauna parte integrantă a misiunii lui Dumnezeu. Nicăieri acest lucru nu este mai izbitor decât în Biserica siriană timpurie. În mod uimitor, Biserica pe care Saul intenționa să o persecute în Fapte 9 a devenit un centru de misiune. Prima traducere a Scripturilor în era creștină a fost în siriacă în jurul anului 170 d.Hr., așa cum se vorbea în Damasc!
Activitatea de traducere a Bibliei s-a extins apoi din Siria în următoarele secole în Armenia, Georgia, Samarkand și dincolo de acestea. Septuaginta a fost aproape întotdeauna textul sursă pentru Vechiul Testament în această etapă. Aceasta a fost o traducere din ebraică în greacă, finalizată în jurul anului 130 î.Hr. pentru evreii vorbitori de limbă greacă. Aceasta a fost cea folosită de Pavel atunci când a citat Vechiul Testament. Știți cum se spune: „Dacă a fost suficient de bun pentru Pavel, este suficient de bun pentru…”
Punerea Scripturilor la dispoziția oamenilor obișnuiți
Un om care nu a fost convins de acest argument a fost Ieronim. În jurul anului 382 d.Hr., Papa l-a însărcinat pe secretarul său, Ieronim, să realizeze o nouă traducere în limba latină, deoarece versiunile bazate pe Septuaginta erau, să spunem așa, destul de dezordonate. Ieronim s-a apucat de treabă cu trepidații raportate, dar și cu mare seriozitate. A învățat limba ebraică și, datorită operei lui Origen, a putut avea acces la textele Scripturii atât în ebraică, cât și în greacă. Observația, care îi este atribuită, că „ignorarea Scripturii înseamnă ignorarea lui Hristos” dezvăluie ceva din pasiunea sa.
Traducerea rezultată, realizată în latina poporului, ne este cunoscută sub numele de Vulgata. Abia ne dăm seama câți dintre termenii cheie ai lui Ieronim am adoptat în limba engleză. Cuvinte precum Scriptură, mântuire, justificare și regenerare au ajuns în limba engleză prin forma lor latină din Vulgata.
Traducerea în Evul Mediu
Ați putea crede că „Evul Mediu” nu ar fi văzut mulți traducători ai Bibliei la lucru. A fost, cu siguranță, perioada în care expansiunea islamică a făcut ca Biserica să intre în modul de închidere și să privească în interior. Și totuși, aceasta a fost epoca lui Chiril și Metodiu, misionari și traducători ai Bibliei pentru slavi. A existat, de asemenea, o activitate impresionantă de traducere a unor pasaje din Scriptură în limba arabă la Sevilla, Bagdad și Damasc. Știm, de asemenea, că Bede a tradus Evanghelia lui Ioan în engleza veche. Peter Waldo a făcut lucruri similare în Franța.
John Wycliffe a apărut în Anglia secolului al XIV-lea ca un adversar de profil înalt al privilegiilor și al puterii în Biserică. Spre sfârșitul vieții sale, el și-a exprimat convingerile prin traducerea Scripturilor din Vulgata în engleza medie pentru oamenii obișnuiți. După moartea sa, Wycliffe a fost excomunicat, iar trupul său a fost exhumat și ars. Dar, spre deosebire de cei dinaintea lui, Wycliffe a avut un efect care s-a răspândit în întreaga Europă: Jan Hus și alții din Praga au produs Scripturi în maghiară și boemă. Hus a fost declarat eretic și a fost imediat ars pe rug.
Resurse noi
Două evenimente din secolul al XV-lea au schimbat cursul traducerii Bibliei ca puține altele. Dezvoltarea presei tipografice de către Gutenberg este bine cunoscută, dar căderea Constantinopolului în 1453 este adesea trecută cu vederea. Cunoașterea și accesul la textele grecești și ebraice au secat în Biserica occidentală. Biserica Răsăriteană fusese cea care păstrase aceste cunoștințe vechi, așa că, atunci când Constantinopolul a căzut, savanții au fugit spre vest, strângându-și în brațe textele grecești și ebraice. Aceștia au ajuns la Paris, la Londra și la Rotterdam. Erasmus din Rotterdam a fost cel care a realizat o ediție a textului grecesc al Noului Testament în 1516.
Imprimarea Bibliilor a creat posibilități de distribuție cu totul noi, iar faptul că avea la dispoziție textul grecesc însemna că traducerea era mult mai precisă. Combinați acești doi factori cu dorința tot mai mare, stârnită de persoane precum Wycliffe, de a citi Scripturile pe cont propriu și puteți vedea cum scena traducerii Bibliei a fost modificată. Până în 1600, apăruseră versiuni tipărite ale întregii Biblii în 15 limbi europene.
Opera revoluționară
Traducerea Bibliei în limba engleză a lui William Tyndale din anii 1530 iese în evidență pentru vorbitorii de limbă engleză. El a inventat atât de multe expresii care comunică puternic. Utilizarea de către el a termenului de tir cu arcul pentru a rata ținta, „a păcătui”, a fost magistrală. La fel și invenția sa ingenioasă „at-one-ment”. Multe alte expresii, cum ar fi ‘land of the living’, ‘the parting of the ways’, ‘apple of my eye’ (mărul ochilor mei) sunt atât de familiare încât uităm originea lor biblică. Versiunea King James, publicată în 1611, a păstrat o mare parte din munca revoluționară a lui Tyndale.
Rapidul traducerii Bibliei a încetinit în următorii 200 de ani, dar, în urma creșterii misiunii în jurul coastelor Africii și Indiei, s-a reluat în prima parte a secolului al XIX-lea. Henry Martyn a murit epuizat în Armenia, la vârsta de 31 de ani, dar nu înainte de a fi tradus Noul Testament în trei limbi! În misiunea lui William Carey din Serampore, în India, s-a lucrat în 40 de limbi. Până în 1880, episcopul anglican Samuel Ajayi Crowther, vorbitor de yoruba, a devenit primul traducător african în limba maternă. Cu toate acestea, toate acestea au fost întrerupte atunci când atitudinea colonială a preluat controlul: „Limbile europene erau suficiente”. A fost o nouă epocă întunecată!
Semne de speranță
Secolul XX a fost marcat de semne din ce în ce mai pline de speranță, odată ce vărsarea de sânge din 1914-18 a fost înlăturată. SIL, fondată în 1934 de Cameron Townsend, și organizațiile Wycliffe care au urmat s-au aflat în centrul unei concentrări tot mai mari asupra grupurilor de oameni care nu auziseră încă Evanghelia.
Acesta a fost secolul în care noile tehnologii au avut din nou un impact uriaș asupra eforturilor de traducere a Bibliei: computerul, telefonul mobil și internetul au revoluționat metoda, ritmul și calitatea traducerilor, precum și distribuția.
Femeile au început să deschidă calea în traducerea Bibliei. Pandita Ramabai, o indiancă din casta înaltă convertită la creștinism, oferă un exemplu remarcabil. La 24 de ani, ea s-a trezit în sărăcie: o văduvă săracă și orfană. A învățat greacă și ebraică pentru a traduce Scripturile în marathi și și-a finalizat traducerea chiar înainte de a muri în 1922. În cea de-a treia tabără de formare SIL, organizată în 1936, Florrie Hansen (mai târziu Cowan) și Eunice Pike au plecat să lucreze împreună în Mexic – fără soț!
Până la sfârșitul secolului, organizațiile de traducere a Bibliei apăreau într-o țară după alta. Ceea ce fusese o explozie ocazională de activități de traducere devenise o mișcare globală!
Povestea continuă
Astăzi, întreaga Biblie a fost tradusă în aproape 700 de limbi diferite și, cu peste 2.500 de proiecte active de traducere în curs de desfășurare, mișcarea de traducere a Bibliei este mai puternică ca niciodată.
Cu toate acestea, această mișcare nu este necontestată. Atât guvernele, cât și bisericile continuă să pledeze pentru suficiența și eficiența doar a câtorva limbi globale, în detrimentul celorlalte, iar agenda de traducere tinde să reflecte mai degrabă dorințele celor cu putere financiară decât ale celor cu perspectivă locală.
Dar lecția istoriei este că mișcarea de traducere a Bibliei nu se stinge ușor. Dacă, așa cum a sugerat regretatul istoric de origine gambiană Dr. Lamin Sanneh, Hristos însuși este cel mai mare act de traducere – Dumnezeu s-a tradus în omenire – putem fi siguri că povestea traducerii Bibliei nu s-a terminat încă!”
David Morgan
David Morgan a lucrat în mai multe roluri în Africa Centrală timp de 16 ani; apoi a condus programul de formare al Wycliffe în Marea Britanie timp de 12 ani, iar acum lucrează într-un rol de conducere care sprijină traducerea Bibliei în Eurasia. El face o prezentare anuală despre istoria traducerii Bibliei la Școala de limbă și scriptură.