Pământ: Fapte despre planeta noastră

Pământul este casa noastră, singurul loc din univers în care știm cu certitudine că există viață. Pământul s-a format în urmă cu puțin peste 4,5 miliarde de ani dintr-un nor vârtej de gaz și praf care a dat naștere întregului nostru sistem solar, inclusiv stelei noastre, soarele. Conform celor mai bune teorii ale oamenilor de știință, acest gaz și acest praf s-au prăbușit într-un disc, iar diferite părți ale discului s-au contopit în fiecare dintre planetele din sistemul nostru solar.

Unde se află Pământul?

Planeta noastră se află într-un mic colț al galaxiei Calea Lactee, la 25.000 de ani-lumină de centrul galactic și la 25.000 de ani-lumină de margine, potrivit Universe Today. Sistemul nostru solar este situat pe un braț minor numit brațul Orion-Cygnus, care se ramifică din brațul Sagittarius, unul dintre cele două brațe spiralate majore ale galaxiei.

Circumferința Pământului este de 40.075 kilometri (24.901 mile), ceea ce o face cea mai mare planetă stâncoasă din sistemul solar. Planeta noastră orbitează la o distanță de 93 de milioane de mile (150.000 km) de Soare, ceea ce îi conferă temperatura potrivită pentru a avea apă lichidă persistentă la suprafață, fiind singurul corp cunoscut care face acest lucru.

Din ce este alcătuit Pământul?

Câteva forme de relief enorme, cunoscute sub numele de continente, există în diferite locuri de pe suprafața Pământului. Cel mai mare continent, care este uneori cunoscut sub numele de Afro-Eurasia (deși mai frecvent este împărțit în Africa, Europa și Asia), are o suprafață totală de 32.800.000 de mile pătrate (84.950.000 de km pătrați), potrivit Enciclopediei de Geografie Mondială. America de Nord și America de Sud cuprind împreună 16.428.000 de mile pătrate (42 milioane de km pătrați), în timp ce continentul înghețat al Antarcticii are 5.405.000 de mile pătrate (14 milioane de km pătrați), iar suprafața Australiei este de 2.970.000 de mile pătrate (7.656.127 de km pătrați).

Procesele de sub scoarța terestră fac ca aceste continente să se deplaseze de-a lungul perioadelor de timp geologic. Geologii au descoperit continente subterane îngropate la mare adâncime sub suprafață și, deși nimeni nu știe cu exactitate cum sau când s-au format, este posibil ca acestea să fie la fel de vechi ca și Pământul însuși.

Coroasa Pământului este un strat subțire care se întinde în medie la aproximativ 30 km (18 mile) sub picioarele noastre, conținând în principal roci de silicat și roci bazaltice, potrivit U.S. Geological Survey. Mantaua este următorul strat inferior, care se întinde până la aproximativ 2.900 km (1.800 mile) sub suprafața Pământului. O concepție greșită frecventă este aceea că toate rocile din mantaua sunt topite în magmă; de fapt, cea mai mare parte se află într-o formă foarte vâscoasă, atât de groasă încât este nevoie de milioane de ani pentru ca mișcarea sa să devină evidentă. În centrul Pământului se află un nucleu de nichel-fier care este lichid la exterior, până la 2.260 km (1.400 mile), dar care este zdrobit de presiuni incredibile într-o formă solidă la cele mai mici adâncimi.

Atmosfera Pământului

Atmosfera planetei noastre este formată din 78% azot, la care se adaugă 20% oxigen, 0,9% argon și 0,04% dioxid de carbon, plus urme de alte gaze, potrivit NASA. Cea mai mare parte a activității umane are loc în stratul atmosferic cel mai de jos, troposfera, care se întinde între 8 și 14,5 km (5 și 9 mile) deasupra capetelor noastre. Deasupra se află stratosfera, unde zboară norii și baloanele meteorologice, ajungând până la o înălțime de 50 km (31 mile). Aceasta este urmată de mezosferă, care se întinde până la 53 mile (85 km) înălțime (aici ard meteoriții) și de termosferă, care se extinde departe în spațiu, la cel puțin 372 mile (600 km) înălțime.

Activitatea umană afectează foarte mult clima și vremea din atmosfera Pământului. Prin adăugarea de dioxid de carbon în exces, care captează radiațiile infraroșii de la soare, industria umană încălzește planeta noastră prin încălzirea globală, ceea ce duce la alterări pe scară largă. Acestea includ o creștere a temperaturilor medii cu aproximativ 2,3 grade Fahrenheit (1,3 grade Celsius). Luna septembrie 2019 a avut unele dintre cele mai ridicate temperaturi înregistrate pe întreg Pământul.

Suprafața Pământului

Pământul este înclinat pe axa sa cu 23,4 grade, ceea ce înseamnă că lumina solară cade în mod inegal pe suprafața planetei pe parcursul anului, creând variații sezoniere pe cea mai mare parte a planetei. Dar diferite regiuni se confruntă cu variații diferite ale luminii solare, astfel încât suprafața Pământului este adesea împărțită în trei zone climatice majore: regiunile polare din Arctica și Antarctica, care încep deasupra sau sub 66 de grade latitudine nordică sau sudică; zonele temperate medii, între 23 și 66 de grade latitudine nordică sau sudică; și regiunile tropicale, între Tropicul Cancerului, la 23 de grade latitudine nordică, și Tropicul Capricornului, la 23 de grade latitudine sudică, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice.

Cel mai înalt punct deasupra nivelului mării este vârful Muntelui Everest. la 8.848 de metri (29.029 picioare). O crevasă în formă de semilună de pe fundul Oceanului Pacific vestic, cunoscută sub numele de Groapa Marianelor, este cel mai adânc loc de pe planeta noastră, extinzându-se până la 10.984 m (36.037 picioare).

Nilul este cel mai lung râu din lume, șerpuind pe o lungime de 6.853 km (4.258 mile) prin nord-estul Africii. Lacul Baikal din Rusia este cel mai mare și cel mai adânc lac de apă dulce, conținând 5.521 mile cubice de apă (23.013 km cubi) – un volum aproximativ echivalent cu cel al tuturor celor cinci Mari Lacuri nord-americane combinate.

Viața pe Pământ

Poate cel mai izbitor lucru despre Pământ, și caracteristica care îl face până acum unic în tot cosmosul cunoscut, este prezența organismelor vii. Unele dintre cele mai vechi dovezi ale vieții microbiene sugerează că aceasta era deja răspândită pe planeta noastră în urmă cu 3,95 miliarde de ani. Modul exact în care au apărut aceste creaturi microscopice rămâne un mister, deși experții au propus numeroase teorii.

Științii estimează că există până la 1 trilion de specii pe planeta noastră, ocupând nișe care se întind de la atmosfera superioară până la adâncimi sub suprafața stâncoasă. Biosfere bizare și complexe există în jurul izvoarelor hidrotermale de pe fundul oceanelor și în aproape toate rocile și crăpăturile explorate vreodată. Dacă acest lucru înseamnă că există organisme în abundența lumilor din sistemul nostru solar sau dincolo de acesta rămâne o întrebare deschisă, deși diversitatea vieții pe Pământ le-a dat oamenilor de știință speranța că viața ar putea exista în medii extreme din întregul univers.