Pneumonia la adulți

Pneumonia sau pneumonia este o infecție a plămânilor. În special, afectează alveolele, partea finală a plămânilor, unde are loc schimbul de oxigen între aer și sânge. Este una dintre cele mai frecvente infecții ale tractului respirator. Severitatea sa depinde de mai multe aspecte, dar mai ales de starea anterioară a pacientului. La pacienții tineri cu pneumonie dobândită în afara spitalului, prognosticul este excelent, necesitând doar tratament antibiotic la domiciliu, fără a fi nevoie de spitalizare. În schimb, pneumonia la o persoană în vârstă sau bolnavă sau pneumonia dobândită în spital poate avea un prognostic slab în ciuda unui tratament adecvat. Atunci când pneumonia afectează mai mulți lobi ai unui plămân sau ambii plămâni, se numește bronhopneumonie.
Pneumoniile neinfecțioase, cauzate de inhalarea de vapori toxici, există, dar sunt rare.

Ce cauzează pneumonia?

Cele mai multe pneumonii sunt cauzate de bacterii. Cea mai frecventă bacterie este pneumococul, deși există un număr mare de bacterii care pot provoca pneumonie. Mai rar, pneumonia poate fi cauzată de virusuri (de exemplu, pneumonia rujeolei) sau de ciuperci.

Calea de dobândire a organismului responsabil de pneumonie este, de obicei, pe cale aerogenă, adică prin inhalarea unei bacterii care pătrunde în plămâni. Organismele pot ajunge în plămâni și din gură sau din tractul digestiv (prin trecerea conținutului tractului digestiv în plămâni) sau prin sânge, prin răspândirea unei infecții de undeva din organism în plămâni.
Pneumoniile sunt mai frecvente la:

• Persoanele care au deja leziuni pulmonare din anumite motive, cum ar fi pacienții cu bronșiectazie, BPOC, fibroză pulmonară, fibroză chistică etc.
• La pacienții cu alcoolism.
• La persoanele în vârstă. Din cauza igienei orale precare, a unei facilități mai mari de sufocare (și, prin urmare, de trecere a conținutului din gură sau din tractul digestiv în plămâni) și, în general, a faptului că au apărări mai scăzute.
• La persoanele cu demență, accident vascular cerebral sau nivel redus de conștiință, care, de asemenea, se sufocă frecvent.
• La persoanele cu apărări scăzute, cum ar fi imunodeficiențele, SIDA, cancerul etc.
• La persoanele care trăiesc în instituții (cămine, aziluri de bătrâni) sau care petrec o perioadă lungă de timp în spital (pacienți internați, dializați etc.).

Pneumoniile apar mai rar sub formă epidemică, cum ar fi pneumoniile cu Legionella, în general de la aparatele de aer condiționat, sau ca urmare a inhalării germenilor care trăiesc în contact cu animalele, cum ar fi pneumoniile cu febră Q.

În multe cazuri, totuși, nu există un motiv specific pentru pneumonie. Cu siguranță, pneumonia nu este cauzată de frig, de faptul că nu este suficient de cald sau că s-a udat.
În funcție de caracteristicile pacientului, pneumonia poate fi cauzată de anumiți germeni sau de alții, motiv pentru care tratamentul antibiotic inițial al pneumoniei diferă în funcție de caracteristicile pacientului.
Pneumoniile se împart în mod clasic în 2 tipuri:

• Pneumoniile comunitare. Acestea sunt pneumonii care sunt dobândite în afara spitalului și sunt cauzate, în general, de bacterii comune care sunt sensibile la multe antibiotice. De obicei, acestea răspund mai bine la tratament.
• Pneumonie intraspitalicească sau nosocomială. Acestea afectează persoanele internate într-o instituție închisă (reședință) sau într-un spital. Acestea sunt adesea cauzate de bacterii rezistente la mai multe antibiotice și, prin urmare, tind să progreseze mai rău și să fie mai severe.

Ele pot fi, de asemenea, împărțite în:

• Pneumonie tipică. Atunci când apare o pneumonie în care datele clinice și rezultatele radiografiilor toracice sunt tipice unei pneumonii obișnuite.
• Pneumonie atipică. În acele cazuri în care modificările radiologice sunt mai puțin tipice, iar aceste modificări sunt mai izbitoare decât simptomele pacientului. Simptomele evoluează mai lent și sunt mai rare, cu mai puțină febră, mai puțină tuse, expectorație redusă etc. Pneumoniile atipice pot fi cauzate de virusuri sau de germeni mai puțin obișnuiți, cum ar fi rickettsiae, febra Q, mycoplasma, chlamydias etc.

Ambele clasificări sunt, de asemenea, importante pentru a decide tipul de tratament care urmează să fie administrat și prognosticul.

Ce simptome produce pneumonia?

Pneumoniile pot evolua foarte rapid, chiar în câteva ore, sau lent, pe parcursul a mai multor zile. Uneori sunt foarte agresive, alterând grav starea bolnavului, iar alteori au un efect redus asupra stării generale.

Cele mai frecvente simptome ale pneumoniei sunt:

• Febra. Aceasta poate să nu fie prezentă la persoanele în vârstă sau debilitate, dar este frecventă la persoanele tinere. Este adesea însoțită de frisoane, frisoane și stare generală de rău.
• Tuse, uneori uscată, dar de obicei însoțită de emiterea de spută verzuie sau roșiatică.
• Durere într-o parte care crește la respirația profundă, tuse sau strănut
• Dificultate în respirație (dispnee). În special la persoanele cu afecțiuni pulmonare anterioare sau în cazurile în care pneumonia este foarte extinsă.

Care sunt complicațiile asociate?

Câteva pneumonii se pot complica. Cele mai frecvente complicații sunt:

• Efuziune pleurală. Un revărsat pleural este apariția de lichid în cavitatea pleurală. De obicei, dispare de la sine pe măsură ce pneumonia se vindecă prin tratament. În aproape toate cazurile de revărsare pleurală asociată cu pneumonia, lichidul pleural trebuie îndepărtat prin toracocenteză pentru a exclude empiemul, care necesită un tratament specific.
• Empyema. Aceasta constă în acumularea de puroi în cavitatea pleurală. De obicei, nu dispare cu tratament antibiotic, astfel încât prezența sa necesită plasarea unui tub de toracotomie pentru a-l elimina.
• Abscesul pulmonar. Un abces pulmonar este apariția unei colecții de puroi în interiorul plămânului. Este mai frecventă la alcoolici și la persoanele care aspiră conținutul gurii sau al tractului digestiv în tractul respirator. Bacteriile responsabile de abcese sunt de obicei foarte specifice, astfel încât tratamentul necesită antibiotice specifice, de obicei în combinație și în doze mari, deoarece este posibil ca antibioticul să nu pătrundă bine în abces. Uneori este necesară o intervenție chirurgicală sau îndepărtarea puroiului din interiorul abcesului prin puncție.
• Alte complicații grave. Infecția pulmonară se poate răspândi în fluxul sanguin, ceea ce duce la infecție în sânge (sepsis), care poate duce la insuficiență de organ și deces.

Cum se diagnostichează?

Diagnosticul suspectat de pneumonie este clinic, bazat pe simptome și auscultație, dar trebuie confirmat cu o radiografie toracică care să arate o zonă opacifiată a plămânului. Simptomele pot fi nediferențiate de bronșita acută, de aceea este necesară efectuarea unei radiografii dacă se suspectează. Mai rar, pneumonia trebuie diferențiată de cancer sau de alte boli pulmonare, sau poate apărea peste cancerul pulmonar, ceea ce poate face recomandabilă o tomografie computerizată a toracelui în caz de suspiciune.
Starea respiratorie trebuie evaluată prin analiza gazelor din sânge, care indică dacă există sau nu o lipsă de oxigen în sânge. Având în vedere că este de dorit să se cunoască microorganismul responsabil pentru a oferi tratamentul cel mai adecvat, se solicită adesea și alte teste în acest scop, cum ar fi o cultură de spută, hemoculturi sau teste de sânge și urină.

Este contagioasă?

Pneumopatiile cauzate de bacterii comune nu sunt de obicei contagioase de la o persoană la alta. Cu toate acestea, există anumite tipuri de pneumonie, mai rar întâlnite, care pot fi transmise de la o persoană la alta, în general prin tuse și prin emiterea de particule de salivă care rămân în aer și pot fi inhalate. Prin urmare, nu este recomandabil să fiți în contact direct cu persoanele care suferă de pneumonie.

Poate fi prevenită pneumonia?

În multe cazuri, nu poate fi prevenită. Cea mai frecventă pneumonie, cauzată de pneumococ, poate fi prevenită prin administrarea unui vaccin specific împotriva acestui germen, deși acesta nu protejează în 100% din cazuri. Acest vaccin este recomandat persoanelor cu probleme pulmonare, persoanelor cu anumite imunodeficiențe și persoanelor cărora li s-a extirpat splina. Vaccinul antigripal este, de asemenea, eficient în prevenirea pneumoniei, deoarece pneumonia poate fi o complicație a gripei.

Pentru a preveni pneumonia, ar trebui, de asemenea, să evitați contactul cu persoanele bolnave care pot transmite boala.

Care este prognosticul pentru pneumonie?

Prognosticul pentru pneumonie este variabil, în funcție de vârsta pacientului, de starea anterioară, de tipul de germeni și de mărimea pneumoniei. Cea mai frecvent utilizată scală pentru a evalua prognosticul pneumoniei dobândite în comunitate (pneumonie dobândită în comunitate) este scala FINE, care oferă un scor și stabilește prognosticul pe baza acestui scor:

Scoringul variabilelor pentru predicția temprana

Scoringul variabilelor pentru predicția mortalității timpurii
Característica		Puntuación
Factores demográficos
Edad (varones)		nº de años
Edad (mujeres)		nº de años -10
Procedencia de asilo o residencia		+10
Comorbilidad (otras enfermedades asociadas)
Cáncer		+30
Hepatopatía (enfermedad de hígado)		+20
Insuficiencia cardiaca		+10
Enfermedad cerebrovascular		+10
Enfermedad renal		+10
Exploración física
Estado mental alterado		+20
Frecuencia respiratoria ≥30/min		+20
PA sistólica <90 mmHg		+20
Temperatura <35º o ≥40ºC		+15
Taquicardia ≥125 lpm		+10
Pruebas complementarias
pH arterial <7,35		+30
BUN ≥30 mg/dl		+20
Na<130 mmol/l		+20
Glucosa ≥250 mg/dl		+10
PaO2 <60 mmHg (saturación O2 <90%)		+10
Hematocrito <30%		+10
Derrame pleural		+10
Clase Fine	puntuación	% muerte en 30 días
I	<50 años, sin cáncer, ni insuficiencia cardiaca, ni enfermedad cerebrovascular, hepática o renal	Muy baja
II	<70	Baja
III		Intermedia
IV		Alta
V	>130	Muy alta

Una puntuación superior a 90 recomienda el ingreso en el Hospital.

¿Cuál es el tratamiento de la neumonía?

El tratamiento de una neumonía requiere, en general, la utilización de antibióticos. En función de la situación clínica y de la gravedad será o no necesario ingresar al paciente y administrar los antibióticos por boca o por vena.
Si el pronóstico es bueno (generalmente con puntuaciones FINE < 90), si no hay necesidad de oxígeno y si no se prevén complicaciones, puede tratarse de forma ambulatoria. În cazurile mai grave, pacientul este internat pentru oxigen, dacă este necesar, lichide sub formă de ser fiziologic, medicamente pentru deschiderea bronhiilor, dacă este necesar, și antibiotice intravenoase.

Tratamentul antibiotic inițial depinde de mulți factori, toți legați de tipul suspectat de microorganism responsabil. În anumite circumstanțe, este obișnuit ca 2 sau mai multe antibiotice să fie combinate. Antibioticele pot fi schimbate în timpul internării dacă organismul cauzal este detectat prin oricare dintre testele de mai sus sau dacă există un răspuns inadecvat la tratament după câteva zile, de obicei dacă febra persistă. În general, un pacient cu pneumonie care primește un tratament optim ar trebui să înceapă să se amelioreze în 48-72 de ore, iar tratamentul ar trebui să fie prelungit timp de 10-14 zile. Uneori, după această perioadă, există încă tuse și, adesea, există încă modificări radiografice care, de obicei, dispar mai târziu decât simptomele.