Policitemia Vera la faza de explozie: New Findings

Polichitemia vera se transformă în leucemie acută (faza blastică) la 10 ani după diagnosticare în aproximativ 10% din cazuri. Pacienții care evoluează spre faza blastică răspund slab la tratament și au o supraviețuire mediană de numai 3 până la 6 luni de la debutul fazei blastice.1 Deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a modificat recent criteriile de diagnostic pentru policitemia vera prin scăderea pragurilor de hemoglobină și hematocrit și prin ridicarea morfologiei măduvei osoase de la un criteriu minor la unul major, caracteristicile clinico-patologice, citogenetice și genetice moleculare ale fazei blastice a policitemiei vera rămân neclare.1,2

Pentru a ajuta la clarificarea unora dintre aceste caracteristici, cercetătorii au efectuat recent o analiză retrospectivă a datelor din fișele medicale de la 422 de pacienți cu policitemie vera, dintre care 58 (14%) au dezvoltat leucemie mieloidă acută (LMA; faza blastică), definită ca ≥20% mieloblaste în sângele periferic sau în măduva osoasă sau în ambele. Examinările multiple ale măduvei osoase de la faza de policitemie la faza blastică de la 11 pacienți au permis, de asemenea, un studiu al modificărilor dinamice în timpul transformării.1

Câțiva pacienți sar peste etape

Dintre cei 58 de pacienți care au evoluat spre faza blastică, 30 au fost bărbați, 28 au fost femei, iar vârsta lor mediană la momentul apariției fazei blastice a fost de 67 de ani (interval, 32 – 82 de ani). Mielofibroza a fost evaluată cu ajutorul probelor de biopsie a măduvei osoase de la 45 (78%) de pacienți. În timp ce 33 (73%) dintre acești 45 de pacienți aveau mielofibroză moderată spre severă (MF-2 sau MF-3), 7 (16%) aveau MF-1 și 5 (11%) aveau MF-0. Dintre pacienții cu mielofibroză ușoară sau fără mielofibroză, toți au prezentat displazie evidentă în momentul fazei blastice, dar unii pacienți au evoluat în etape distincte – faza policitemică, mielofibroza post-policitemie vera și faza blastică – în timp ce unii s-au transformat în faza blastică direct din faza policitemică.

Când a fost evaluată asocierea dintre mielodisplazia care se dezvoltă în faza policitemică și riscul de transformare în faza blastică, a fost observată o rată semnificativ mai mare de transformare în faza blastică la pacienții cu displazie (20 %) față de cei fără displazie (5,6 %; P=.0453). Mai mult, în ciuda faptului că au avut valori similare ale hemoglobinei, globulelor albe și trombocitelor cu cele ale pacienților fără displazie, pacienții cu displazie au avut o frecvență mai mare a cariotipului anormal (9/20 față de 28/126; P=.0492) și o supraviețuire generală mediană inferioară (126 față de 169 de luni de la primul diagnostic de măduvă osoasă; P=.0332).

Displazia inversă este un semn de progresie a bolii

Utilizând biopsiile secvențiale de măduvă osoasă de la 11 pacienți, cercetătorii au observat că, în timpul fazei policitemice, 5 pacienți nu au avut nicio dovadă de displazie sau mielofibroză, în timp ce restul au avut grade diferite de displazie sau mielofibroză sau ambele. La prima analiză a fost observat un cariotip anormal la toți cei 4 pacienți care au prezentat displazie evidentă în timpul fazei policitemice, iar 3 dintre acești 4 pacienți au evoluat direct la faza blastică fără o fază distinctă de mielofibroză post-policitemie vera.

„Deși o modificare displastică substanțială în stadiul de mielofibroză post-policitemie vera este deja recunoscută ca fiind un semn de progresie a bolii, am constatat că modificările displastice pot apărea încă din faza policitemică și că pacienții cu modificări displastice în faza policitemică ar putea progresa în faza blastică fără „faza de mijloc” a mielofibrozei post-policitemie vera. Astfel, dezvoltarea displaziei evidente este un semn de progresie a bolii, indiferent de stadiul bolii”, a explicat coautorul Guilin Tang, MD, PhD, profesor asistent, hematopatolog și citogenetician la The University of Texas MD Anderson Cancer Center din Houston.

Împreună cu constatarea că modificările displastice au fost adesea asociate cu un cariotip anormal, aceste rezultate evidențiază noi criterii pe care clinicienii trebuie să le evalueze îndeaproape la pacienții cu policitemie vera.

Publicat: 24 aprilie 2018

.