Sănătatea orală

Sănătatea orală

Majoritatea afecțiunilor de sănătate orală sunt: caria dentară (cariile dentare), bolile parodontale, cancerele orale, manifestările orale ale HIV, traumatismele oro-dentare, fisura buzei și palatului și noma (boală gangrenoasă severă care debutează în gură și care afectează mai ales copiii). Cele mai multe afecțiuni ale sănătății orale pot fi în mare parte prevenite și pot fi tratate în stadii incipiente.

Studiul Global Burden of Disease Study 2017 a estimat că bolile orale afectează aproape 3,5 miliarde de persoane din întreaga lume, caria dinților permanenți fiind cea mai frecventă afecțiune. La nivel mondial, se estimează că 2,3 miliarde de persoane suferă de carii ale dinților permanenți și peste 530 de milioane de copii suferă de carii ale dinților primari.2

În majoritatea țărilor cu venituri mici și medii, odată cu creșterea urbanizării și a schimbărilor în condițiile de viață, prevalența bolilor orale continuă să crească. Acest lucru se datorează, în primul rând, expunerii inadecvate la fluor (în alimentarea cu apă și în produsele de igienă orală, cum ar fi pasta de dinți) și accesului deficitar la serviciile de îngrijire a sănătății orale în comunitate. Comercializarea alimentelor și a băuturilor cu conținut ridicat de zahăr, precum și a tutunului și a alcoolului, a dus la un consum tot mai mare de produse care contribuie la afecțiunile de sănătate orală și la alte boli netransmisibile.

Cariile dentare (cariile dentare)

Cariile dentare rezultă atunci când placa se formează pe suprafața unui dinte și transformă zaharurile libere (toate zaharurile adăugate în alimente de către producător, bucătar sau consumator, plus zaharurile prezente în mod natural în miere, siropuri și sucuri de fructe) conținute în alimente și băuturi în acizi care distrug dintele în timp. Un aport ridicat și continuu de zaharuri libere, o expunere inadecvată la fluor și o lipsă de îndepărtare a plăcii bacteriene prin periajul dinților pot duce la carii, durere și, uneori, la pierderea dinților și la infecții.

Boala parodontală (gingivală)

Boala parodontală afectează țesuturile care înconjoară și susțin dintele. Boala se caracterizează prin sângerare sau umflare a gingiilor (gingivită), durere și, uneori, respirație urât mirositoare. În forma sa mai severă, gingia se poate desprinde de dinte și de osul de susținere, ceea ce face ca dinții să se desprindă și uneori să cadă. Se estimează că bolile parodontale severe afectează aproape 10% din populația globală. Principalele cauze ale bolilor parodontale sunt igiena orală precară și consumul de tutun.

Cancerul oral

Cancerul oral include cancere ale buzei, ale altor părți ale gurii și ale orofaringelui. Incidența globală a cancerelor de buză și cavitate orală) este estimată la 4 cazuri la 100 000 de persoane. Cu toate acestea, există variații mari pe glob: de la niciun caz înregistrat până la aproximativ 20 de cazuri la 100 000 de persoane.3 Cancerul oral este mai frecvent la bărbați și la persoanele în vârstă și variază puternic în funcție de condiția socio-economică.

În unele țări din Asia-Pacific, incidența cancerului oral se numără printre primele trei tipuri de cancer.3 Tutunul, alcoolul și consumul de nucă de areca (betel quid) se numără printre principalele cauze ale cancerului oral.4 În America de Nord și Europa, infecțiile cu papilomavirusul uman sunt responsabile de un procent tot mai mare de cancere orale în rândul tinerilor.5

Manifestări orale ale infecției cu HIV

Manifestările orale apar la 30-80% dintre persoanele cu HIV,6 cu variații considerabile în funcție de accesibilitatea terapiei antiretrovirale standard (ART).

Manifestările orale includ infecții fungice, bacteriene sau virale, dintre care candidoza orală este cea mai frecventă și adesea primul simptom. Leziunile orale HIV provoacă durere, disconfort, uscăciune a gurii și dificultăți de înghițire.

Detectarea precoce a leziunilor orale legate de HIV poate fi utilizată pentru a diagnostica infecția cu HIV și pentru a monitoriza evoluția bolii. De asemenea, detectarea timpurie este importantă pentru un tratament în timp util.

Traumatismele oro-dentare

Traumatismele oro-dentare rezultă din leziuni ale dinților, gurii și cavității bucale. Aproximativ 20% dintre oameni suferă de traumatisme dentare la un moment dat în viață.7 Traumatismele oro-dentare pot fi cauzate de factori orali, cum ar fi lipsa de aliniere a dinților și factori de mediu (cum ar fi locurile de joacă nesigure, comportamentele de risc și violența). Tratamentul este costisitor și de lungă durată și, uneori, poate duce chiar la pierderea dinților, ceea ce duce la complicații pentru dezvoltarea facială și psihologică și pentru calitatea vieții.

Nomul

Nomul este o boală gangrenoasă severă a gurii și a feței. Afectează mai ales copiii cu vârste cuprinse între 2 și 6 ani care suferă de malnutriție, afectați de boli infecțioase, care trăiesc în sărăcie extremă, cu o igienă orală precară și/sau cu un sistem imunitar slăbit.

Nomul este întâlnit mai ales în Africa subsahariană, deși au fost raportate cazuri și în America Latină și Asia. Noma debutează ca o leziune a țesuturilor moi (o rană) a gingiilor, în interiorul gurii. Leziunea gingivală inițială se transformă apoi într-o gingivită necrozantă acută care progresează rapid, distrugând țesuturile moi și progresând în continuare până la implicarea țesuturilor dure și a pielii feței.

În 1998, OMS a estimat că existau 140 000 de cazuri noi de nomazei anual. Fără tratament, noma este fatal în 90% din cazuri. Supraviețuitorii suferă de o desfigurare facială severă, au dificultăți de vorbire și de alimentație, se confruntă cu stigmatul social și necesită intervenții chirurgicale complexe și reabilitare. În cazul în care noma este detectat într-un stadiu incipient, progresia sa poate fi oprită rapid, prin igienă de bază, antibiotice și o nutriție îmbunătățită.

Lipsa buză și palat

Lipsa buzei sau a palatului afectează mai mult de 1 din 1000 de nou-născuți din întreaga lume. Predispoziția genetică este o cauză majoră. Cu toate acestea, o nutriție maternă deficitară, consumul de tutun, alcool și obezitate în timpul sarcinii joacă, de asemenea, un rol.8 În mediile cu venituri mici, există o rată ridicată a mortalității în perioada neonatală. Dacă despicăturile de buze și palate sunt tratate corespunzător prin intervenție chirurgicală, este posibilă o reabilitare completă.

Boli netransmisibile și factori de risc comuni

Majoritatea bolilor și afecțiunilor orale au în comun factori de risc modificabili (cum ar fi consumul de tutun, consumul de alcool și o dietă nesănătoasă bogată în zaharuri libere) comuni celor patru boli netransmisibile principale (boli cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice și diabet).

În plus, se raportează că diabetul este legat în mod reciproc cu dezvoltarea și progresia bolii parodontale. Mai mult, există o legătură de cauzalitate între consumul ridicat de zahăr și diabet, obezitate și carii dentare.

Inegalități în materie de sănătate orală

Boli orale afectează în mod disproporționat membrii săraci și dezavantajați din punct de vedere social ai societății. Există o asociere foarte puternică și consecventă între statutul socioeconomic (venit, ocupație și nivel de educație) și prevalența și gravitatea bolilor orale.9 Această asociere există din copilăria timpurie până la vârste mai înaintate și în rândul populațiilor din țările cu venituri ridicate, medii și scăzute.

Prevenirea

Povara bolilor orale și a altor boli netransmisibile poate fi redusă prin intervenții de sănătate publică prin abordarea factorilor de risc comuni.

Printre aceștia se numără:

• promovarea unui regim alimentar echilibrat, cu un conținut scăzut de zaharuri libere și bogat în fructe și legume, favorizând apa ca băutură principală;
• încetarea utilizării tuturor formelor de tutun, inclusiv mestecarea nucilor de areca;
• reducerea consumului de alcool; și
• încurajarea utilizării echipamentului de protecție atunci când se face sport și se călătorește pe bicicletă și motocicletă (pentru a reduce riscul de leziuni faciale).

Expunerea adecvată la fluor este un factor esențial în prevenirea cariilor dentare.

Un nivel optim de fluor poate fi obținut din diferite surse, cum ar fi apa potabilă fluorurată, sarea, laptele și pasta de dinți. Trebuie încurajată periajul dentar de două ori pe zi cu pastă de dinți care conține fluor (1000 până la 1500 ppm).

Accesul la serviciile de sănătate orală

Distribuția inegală a profesioniștilor din domeniul sănătății orale și lipsa unor unități sanitare adecvate în majoritatea țărilor înseamnă că accesul la serviciile primare de sănătate orală este adesea scăzut. În general, conform unui sondaj efectuat în rândul adulților care au exprimat nevoia de servicii de sănătate orală, accesul variază de la 35 % în țările cu venituri mici la 60 % în țările cu venituri medii-jos, 75 % în țările cu venituri medii-superioare și 82 % în țările cu venituri ridicate.10 Mai mult, chiar și în mediile cu venituri ridicate, tratamentul stomatologic este costisitor, reprezentând în medie 5 % din cheltuielile totale de sănătate și 20 % din cheltuielile de sănătate din buzunar.11 Eforturile în sprijinul UHC pot contribui la încadrarea dialogului politic pentru a aborda serviciile primare slabe de sănătate orală și pentru a aborda cheltuielile substanțiale din buzunar asociate cu îngrijirea sănătății orale în multe țări.

Răspunsul OMS

La opt ani după ce Reuniunea la nivel înalt a Organizației Națiunilor Unite privind bolile netransmisibile a recunoscut că bolile orale reprezintă o povară majoră pentru sănătate pentru multe țări, în 2019 a fost inclusă sănătatea orală în Declarația politică privind acoperirea universală a sănătății. În aceeași perioadă, statele membre, cu sprijinul OMS, au elaborat și aprobat strategii regionale puternice și apeluri la acțiune în favoarea sănătății orale în regiunile Africii, Mediteranei de Est, Asiei de Sud-Est și Pacificului de Vest.

Într-un astfel de context, OMS se angajează să asigure promovarea sănătății orale și un tratament esențial și de calitate pentru afecțiunile de sănătate orală pentru toate persoanele din toate țările, fără dificultăți financiare individuale.

Reducerea afecțiunilor de sănătate orală necesită o reformă a sistemelor de sănătate orală pentru a muta accentul de pe tratamentul stomatologic invaziv pe prevenție și pe un tratament mai minor.

OMS a identificat strategii cheie pentru îmbunătățirea sănătății orale, cu accent pe populațiile cu venituri mici și marginalizate, unde accesul la asistența medicală orală este cel mai limitat. Acestea includ consolidarea atât a prevenirii rentabile la nivelul întregii populații, cât și a asistenței medicale primare centrate pe pacient.

Această activitate este pusă în aplicare printr-o foaie de parcurs pe trei ani (2019-2021) care cuprinde o combinație de activitate normativă și sprijin practic pentru țări. O prioritate absolută este elaborarea unui raport global privind sănătatea orală, care va oferi informații despre starea sănătății orale la nivel mondial. Raportul va servi drept bază de dovezi pentru dezvoltarea unui plan de acțiune global pentru sănătatea orală.

De asemenea, OMS sprijină țările în acest domeniu prin:

• sprijinirea intervențiilor de accelerare a eliminării treptate a amalgamului dentar în contextul Convenției de la Minamata privind mercurul;
• crearea de capacități și furnizarea de asistență tehnică țărilor pentru a sprijini o abordare pe parcursul vieții și strategii bazate pe populație pentru a reduce consumul de zahăr, pentru a controla consumul de tutun și pentru a promova pasta de dinți cu conținut de fluor și alte vehicule de fluor;
• furnizarea de asistență pentru a consolida sistemele de sănătate orală astfel încât acestea să fie parte integrantă a asistenței medicale primare și să nu cauzeze dificultăți financiare; și
• reforțarea sistemelor de informare privind sănătatea orală și supravegherea integrată cu alte boli netransmisibile pentru a demonstra amploarea și impactul problemei și pentru a monitoriza progresele realizate în țări.

1. Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Declarația politică a reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile. Rezoluția A/66/L1. 2011

2. Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 354 diseases and injuries for 195 countries and territories, 1990–2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017. Lancet 2018; 392: 1789–8583

3. Ferlay J EM, Lam F, Colombet M, Mery L, Piñeros M, Znaor A, Soerjomataram I, Bray F. Global Cancer Observatory: Cancer Today. Lyon, France: International Agency for Research on Cancer. Published 2018. Accessed 14 September, 2018.

5. Mehanna H, Beech T, Nicholson T, et al. Prevalence of human papillomavirus in oropharyngeal and nonoropharyngeal head and neck cancer–systematic review and meta-analysis of trends by time and region. Head Neck. 2013;35(5):747-755.

6. Reznik DA. Oral manifestations of HIV disease. Top HIV Med. 2005;13(5):143-148.

7. Petti S, Glendor U, Andersson L. World traumatic dental injury prevalence and incidence, a meta-analysis – One billion living people have had traumatic dental injuries. Dent Traumatol. 2018.

8. Mossey PA, Little J, Munger RG, Dixon MJ, Shaw WC. Cleft lip and palate. Lancet. 2009;374(9703):1773-1785.

11. OECD. Health at a Glance 2017: OECD indicators. Published 2017. Accessed 15 February 2018.