Sunt bananele condamnate?
Oamenii consumă 100 de miliarde de banane anual. Pentru mulți dintre noi, a fost unul dintre primele alimente solide pe care le-am mâncat. Suntem atât de îndrăgostiți de banane încât am scris cântece despre ele: În mod bizar, bananele sunt menționate în muzică mai mult decât orice alt fruct.
Așa că, ce s-ar întâmpla dacă am descoperi că într-o zi, într-un viitor nu prea îndepărtat, acest produs de bază familiar va dispărea de pe masa de mic dejun? Cel mai răspândit subgrup de banane – Cavendish, care reprezintă cea mai mare parte a pieței globale – se află sub asaltul infestărilor de insecte, al declinului fertilității solului și al schimbărilor climatice. Dar cel mai mare pericol, de departe, îl reprezintă doi agenți patogeni ai plantelor care își croiesc drum prin vastele plantații de monocultură (monocultură pe scară largă, cu o singură cultură) ale acestui fruct din întreaga lume. „Suntem în pericol, având în vedere că o mare parte din piață este ocupată de acest subgrup”, a declarat Nicolas Roux, cercetător principal la Bioversity International din Franța și șef de echipă al resurselor de genetică a bananelor din cadrul organizației.
Așadar, sunt bananele condamnate – sau le mai putem salva?
Există mii de soiuri de banane în întreaga lume, dar, de-a lungul timpului, am selecționat selectiv doar câteva pentru comercializare. Înainte de soiul Cavendish pe care îl consumăm pe scară largă astăzi, acest proces de selecție a dus la banana excepțional de mare, cremoasă și dulce numită Gros Michel. Fructul a fost iubit în întreaga lume. Dar, în anii 1950, pe măsură ce plantațiile de banane s-au extins pentru a satisface apetitul global în creștere, o tulpină a ciupercii Fusarium wilt transmisă prin sol – cunoscută sub numele de Tropical Race 1 – a început să profite de abundență, răspândindu-se pe terenurile agricole. Ca răspuns, crescătorii au dezvoltat o plantă mai rezistentă care ar putea înlocui Gros Michel, care se clătina – și astfel, s-a născut banana robustă Cavendish.
Cavendish a continuat să colonizeze piața globală ca nicio altă banană dinaintea ei. În ciuda sutelor de tipuri de banane din întreaga lume – unele nu mai mari decât un deget, altele cu semințe mari și crocante sau cu coajă roșie – în multe părți ale lumii, Cavendish, cu o imagine perfectă, este tot ceea ce cunoaștem. „Pentru țările occidentale, marea majoritate a bananelor pe care le consumăm sunt din același subgrup Cavendish”, a declarat Roux pentru Live Science. La nivel global, acest soi reprezintă aproape 50% din producție.
Așa că, atunci când o nouă tulpină de fuzarioză s-a dezvoltat și a început să infecteze fermele Cavendish în anii 1990, oamenii au început să se îngrijoreze că și domnia acestei banane ar putea fi de scurtă durată. Tulpina, numită Tropical Race 4, pătrunde în tulpină, întrerupe alimentarea cu apă a plantei și, în cele din urmă, o ucide. Agentul patogen nu poate fi tratat cu fungicide – așa că supraviețuiește în sol.
Modul în care cultivăm bananele acționează ca un complice la aceste amenințări, a declarat Angelina Sanderson Bellamy, ecolog la Universitatea din Cardiff din Țara Galilor, Regatul Unit, care studiază sistemele agricole durabile, inclusiv plantațiile de banane. „Când ai monocultură, ai doar această cantitate nesfârșită de hrană pentru dăunători – este ca un bufet de 24 de ore”, a spus ea. Agenții patogeni se incubează pe aceste terenuri de cultură, iar fermele uriașe alimentează răspândirea lor pe întinderi de terenuri.
Un alt punct slab al bananelor Cavendish este faptul că sunt crescute asexuat – astfel încât fiecare plantă este pur și simplu o clonă a generației anterioare. Acest lucru înseamnă că agenții patogeni se răspândesc ca focul: Fără variație genetică, populația nu are rezistență la amenințări.
Aceste probleme sunt agravate de răspândirea unei alte boli fungice, sigatoka neagră, ai cărei spori călătoresc prin aer, infectând plantele și reducând producția de fructe. Schimbările climatice favorizează, de asemenea, răspândirea acestei ciuperci. Creșterea condițiilor meteorologice favorabile sigatoka neagră a sporit riscul de infectare cu aproape 50% din 1960 în unele părți ale lumii. Și, deși această infecție poate fi tratată cu fungicid, fermierii trebuie să îl aplice de până la 60 de ori pe an, a spus Roux. „Este teribil pentru lucrătorii de acolo și teribil pentru mediu”.
Fusarioza, în special, a făcut ravagii în plantațiile de banane din Asia – inclusiv în China, India și Taiwan – în părți din Australia și Africa de Est. Acum, mulți se tem că se va răspândi în principalele țări exportatoare din America de Sud, cum ar fi Ecuador – ceea ce ar putea marca efectiv sfârșitul culturii Cavendish. „Există un mare risc ca aceasta să ajungă acolo, unde o mulțime de plantații mari de Cavendish sunt cultivate în monocultură pentru exportul către țările occidentale”, a spus Roux.
Banane pe marginea prăpastiei
În fața acestui pronostic dezastruos, putem aduce bananele înapoi de pe marginea prăpastiei? Ei bine, nu sunt chiar bananele, în general, cele care trebuie salvate. Câteva sute de soiuri ale acestui fruct prosperă cu succes în întreaga lume, iar unele sunt chiar rezistente la fuzarioza. Doar cunoscutul Cavendish este atât de grav amenințat – și există o posibilitate reală ca, dacă fuzarioza să ajungă în America de Sud, Cavendish să ia calea lui Gros Michel. De aceea, un punct important al activității pe care Roux și colegii săi o desfășoară este acela de a sublinia importanța soiurilor locale de banane din diferite țări.
„Facem acum un inventar al tuturor tipurilor de banane care se găsesc pe piața locală, în principal pentru calitatea gustului lor, pentru a-i convinge pe crescători să se concentreze pe acestea”, a spus Roux.
Protejarea acestei diversități este, de asemenea, importantă deoarece unele dintre aceste soiuri mai sălbatice ar putea chiar să conțină trăsături genetice care sunt esențiale pentru supraviețuirea Cavendish. Progresele recente în ceea ce privește cartografierea genomului bananierului au facilitat puțin acest proces și îi ajută pe cercetători să studieze interacțiunea dintre boli și trăsături specifice, precum și să depisteze varietățile de banane sălbatice pentru mai multe trăsături genetice care le-ar putea face rezistente la agenți patogeni, cum ar fi fuzarioza. Prin izolarea acestor trăsături, acestea ar putea fi apoi crescute în mod convențional sau modificate genetic în tulpinile de banane comerciale, făcându-le mai rezistente.
Sanderson Bellamy, pe de altă parte, crede că, dacă vrem să creăm o schimbare pe termen lung, trebuie să modificăm modul în care cultivăm. „Au trecut 70 de ani și încă nu am venit cu un nou soi care să bifeze toate aceste cutii”, a spus ea. „Cauza principală a problemei este modul în care cultivăm bananele.”
Soluționarea acestei probleme ar însemna să schimbăm monocultura cu ferme mai mici care sunt integrate cu o diversitate de culturi, a spus ea. Aceste tapiserii agricole mai bogate ar fi mai rezistente la agenții patogeni care favorizează o cultură singulară pentru răspândirea lor și ar necesita mai puține pesticide. Ea crede că există o lecție de învățat din calamitatea de la Cavendish pentru întregul nostru sistem agricol din ce în ce mai nesustenabil. „Cred că există o criză în sistemul nostru alimentar și cred că banana este un bun exemplu al modului în care se manifestă această criză”, a declarat Sanderson Bellamy.
Schimbarea modului în care cultivăm bananele ar însemna în mod inevitabil că vom cultiva mai puține banane și că acestea vor fi probabil mai scumpe, a adăugat ea. Dar poate că aici se află o parte din soluție: să-i facem pe consumatori să realizeze că omniprezența și accesibilitatea acestui fruct preferat este de fapt doar produsul unui sistem defectuos – și că ar putea fi nevoie să ne adaptăm la un viitor în care să plătim pentru un produs mai durabil. „Nu cred că prețul bananelor reflectă ceea ce costă cultivarea acestor fructe”, a declarat Sanderson Bellamy.
Următorii noștri pași vor determina dacă emblematica banană Cavendish poate fi salvată. Deși Ella Fitzgerald și Louis Armstrong au cântat „I like bananas and you like banahnahs”, de fapt, să nu anulăm totul: ne place mult prea mult acest fruct dulce și galben.
- Care este diferența dintre un fruct și o legumă?
- What If You Ate Only One Type of Food?
- Is It Safe to Cut Off the Mold and Eat the Rest?
Originally published on Live Science.
Recent news