Testarea pe animale este o cruzime față de animale

În fiecare an, 100 de milioane sau mai multe animale sunt rănite din cauza testării pe animale („Top 5”). În ciuda progreselor tehnologice, această metodă de testare a siguranței produselor este încă folosită în țări din întreaga lume. Deși SUA este lider mondial în ceea ce privește cercetarea și metodele inovatoare, multe companii de aici folosesc încă practica învechită și barbară a testării pe animale, care poate duce la arderea, schilodirea și otrăvirea animalelor. Am fost atins de acest subiect, deoarece am o dragoste puternică pentru animale. Acest subiect este important pentru că oamenii au uitat cum acțiunile noastre au un impact negativ asupra animalelor. Testarea pe animale este crudă și trebuie să înceteze, deoarece are mult prea multe consecințe dăunătoare pentru animale, oameni și mediu.

Testarea pe animale există de mulți ani și a servit o varietate de scopuri. Potrivit Emmei Lloyd, „Primele observații semnificative pentru știința modernă au fost făcute în anii 1600, când William Harvey a folosit animale pentru a observa și descrie sistemul circulator al sângelui” (2008). Un al doilea eveniment notabil în istoria testării pe animale a fost atunci când John H. Draize a creat testul Draize, care este folosit pe pielea și ochii animalelor, cum ar fi iepurii, pentru a testa efectele unui produs. Un alt exemplu este testul LD-50 (Lethal Dose-50), care a fost creat la mijlocul anilor 1900. LD-50 este utilizat pentru a determina doza maximă a unei substanțe care ar ucide jumătate din animalele dintr-un grup de testare. Acesta a fost utilizat în experimentele cu produse de uz casnic, pesticide și medicamente. Deși aceste teste specifice nu mai sunt atât de des folosite astăzi, ele demonstrează tratamentul teribil cu care s-au confruntat animalele.

În prezent, multe industrii folosesc teste pe animale pentru diferite produse, inclusiv produse cosmetice, medicamente, produse de uz casnic și pesticide. Potrivit Fișei informative a Humane Society privind testarea cosmeticelor, în timpul experimentelor, „substanțele chimice sunt frecate pe pielea epilată sau picurate în ochi, fără nicio ameliorare a durerii”. Alte teste, cum ar fi cele pentru depistarea potențialelor substanțe cancerigene, implică rănirea animalelor gestante și a fetușilor acestora, în timp ce altele folosesc același animal în mod repetat pentru o perioadă de timp îndelungată („11 Facts about Animal Testing”). Mai mult, „potrivit Humane Society, înregistrarea unui singur pesticid necesită mai mult de 50 de experimente și utilizarea a până la 12.000 de animale”(Moxley). Acest abuz excesiv asupra animalelor arată în mod clar cât de negativ le afectează testarea.

În plus față de răul inutil cu care se confruntă animalele, testarea pe animale este, de asemenea, dăunătoare pentru oameni și pentru mediu. În fiecare an, milioane de animale folosite în teste sunt aruncate. Potrivit rapoartelor de colectare a deșeurilor de la divizia National Institutes of Health (NIH) a Laboratoarelor de cercetare intramurală, în doar 18 luni, din anul 2011 până în 2013, numai aceste laboratoare au produs peste 1,5 milioane de kilograme de animale de reproducție, excremente și deșeuri alimentare în exces. Deșeurile animale sunt contaminate cu substanțe chimice toxice sau periculoase, viruși și boli infecțioase. Incinerarea este una dintre cele mai comune metode de eliminare în laboratoarele din SUA. Atunci când companiile incinerează animale și consumabile, procesul emite gaze și particule fine în aer. Societatea Anti-Vivisecție din New England (NEAVS) a raportat că: „un studiu recent a constatat că 2,1 milioane de decese au fost asociate cu particulele fine produse de om – o componentă principală a smogului” („Alternative în testare”). Sună aceasta ca un mod sigur de a testa produsele? Chiar dacă testarea pe animale ne poate spune modul în care utilizarea acestor produse poate afecta oamenii, procesul de testare în sine dăunează în exces oamenilor și mediului.

Testarea pe animale nu este întotdeauna cea mai bună metodă pentru testarea produselor care vor fi utilizate ulterior pe oameni. Două dintre cele mai utilizate animale sunt cimpanzeii, care împart 99 la sută din ADN-ul lor cu oamenii, și șoarecii, care au o similitudine genetică de 98 la sută cu oamenii. Cu toate acestea, aceste animale au, de fapt, o structură anatomică, metabolică și celulară diferită de cea a oamenilor, ceea ce le face subiecte de testare proaste pentru produsele umane: „Este foarte greu să creezi un model animal care să echivaleze măcar îndeaproape cu ceea ce încercăm să obținem la om” („Should Animals Be Used”). Așadar, dacă există aceste diferențe semnificative, de ce să continuăm cu această practică inutilă?

Potrivit FDA, 92% dintre medicamentele aprobate pentru a fi testate pe oameni nu primesc aprobarea pentru utilizarea la om („Alternative în testare”). Unele lucruri care sunt dăunătoare pentru animale se dovedesc a fi valoroase la om și viceversa. Mai mult de jumătate dintre medicamentele aprobate pentru uz uman sunt ulterior retrase sau reetichetate din cauza unor efecte adverse sau letale la om. De exemplu, un medicament numit Vioxx, utilizat pentru tratarea artritei, a fost retras de pe piață după ce a provocat peste 60.000 de decese numai în SUA. Acest medicament a avut succes pe animale, dar s-a dovedit a fi letal pentru oameni. În plus, peste 100 de medicamente împotriva accidentelor vasculare cerebrale care au fost eficiente atunci când au fost testate pe animale au eșuat la oameni, iar peste 85 de vaccinuri împotriva HIV au eșuat la oameni după ce au funcționat bine la primate non-umane („Should Animals Be Used”). Prin urmare, animalele sunt rănite fără sens, iar oamenii suferă, de asemenea, consecințe grave.

Câteva persoane pot crede că există legi care să protejeze animalele de rele tratamente. În unele cazuri, acest lucru este adevărat. Animalele sunt protejate, printr-un act numit Animal Welfare Act (AWA), care este o lege federală ce reglementează tratamentul animalelor în cercetare și expoziție. Cu toate acestea, animale precum șobolanii, șoarecii, peștii și păsările nu sunt protejate de AWA. „De fapt, 95% dintre animalele utilizate în experimente nu sunt protejate de Legea privind bunăstarea animalelor” („Should Animals Be Used”). Legea privind bunăstarea animalelor ar trebui modificată astfel încât să protejeze toate animalele folosite pentru cercetarea științifică.

Pe lângă crearea unor legi care să protejeze drepturile animalelor, ar trebui să depunem mai multe eforturi pentru a folosi alte modalități de testare a produselor care nu implică utilizarea animalelor și care nu le provoacă daune. O alternativă la testarea pe animale este colectarea de celule umane și studierea efectelor medicamentelor și produselor asupra acestor celule într-o farfurie Petri. Această metodă ar elimina necesitatea de a folosi animale pentru testarea produselor și poate fi chiar mai precisă. Această metodă de testare nu este bună doar pentru oameni, ci și pentru animale: „Animalele sunt ținute departe de laborator, iar oamenii de știință au la dispoziție o metodă mult mai simplă de depistare a medicamentelor și de analiză a celor care sunt mai sigure pentru uz uman. Acest lucru poate ajuta la vindecarea multor boli. Și va salva mai multe vieți, permițând în același timp ca animalele să fie animale de companie și nu experimente științifice.” („Alternative la testarea pe animale”)

O altă metodă de testare a produselor implică utilizarea de piele artificială. Aceasta s-a dovedit a fi mai precisă decât utilizarea animalelor, deoarece este la fel ca pielea umană reală: „Modelele de piele perfect replicate, formate din celule de piele umană – provenite din deșeuri chirurgicale, de exemplu – prezintă aceleași proprietăți și funcții ca și pielea umană normală” („Artificial Skin Instead of Animal Testing”). Această metodă este mai bună decât utilizarea animalelor, deoarece pielea artificială are aceeași structură ADN care ar fi prezentă dacă un om real ar testa produsul.

O a treia modalitate de a evita testarea pe animale include utilizarea oamenilor pentru a testa produsele. În articolul său „De ce ar trebui să testăm pe oameni, nu pe animale”, Abigail Greer explică faptul că această metodă ar putea fi mai precisă, deoarece „9 din 10 medicamente care par promițătoare în studiile pe animale eșuează apoi în testele clinice pe oameni, deoarece nu este posibil să se prevadă cu exactitate modul în care se vor comporta la oameni”. Testarea pe oameni ar putea duce, de asemenea, la vindecarea mai rapidă a mai multor boli, deoarece, după cum afirmă Greer, „bazându-ne pe experimentele pe animale, în unele cazuri, împiedică și întârzie descoperirea de medicamente și proceduri care ar putea fi benefice pentru oameni, deoarece eșuează la testele pe animale”. Dacă există alte metode alternative mai precise decât testarea pe animale, de ce continuăm să testăm pe animale?

Dacă în anumite situații nu există o alternativă clară la testarea pe animale, o soluție ar putea fi modificarea unei proceduri pentru a reduce durerea pe care o simte un animal. Dacă oamenii de știință ar utiliza o doză mai blândă de produs sau ar administra un analgezic în timpul procedurii, acest lucru ar reduce durerea și stresul pe care le suportă un animal în timpul procedurii și ar putea produce rezultate mai bune și mai precise. De asemenea, dacă s-ar reduce numărul de animale utilizate în experiment, s-ar reduce și numărul de animale rănite în timpul experimentului. În cele din urmă, dacă firmele folosesc produse care au fost deja testate și care s-au dovedit a fi sigure pentru uz uman pentru a face noi produse, nevoia de animale în experimente ar scădea și mai mult.

America ar trebui să se alăture clubului țărilor care au interzis testarea pe animale. Uniunea Europeană a fost una dintre primele care a interzis importul și vânzarea de produse cosmetice testate pe animale. Norvegia a oprit utilizarea de noi produse testate pe animale, dar produsele farmaceutice și medicamentele care se aflau deja pe rafturi vor rămâne. Israelul este a treia țară care a interzis produsele cosmetice, articolele de toaletă, detergenții și alte produse care au implicat testarea pe animale. India a devenit prima țară asiatică care a interzis produsele cosmetice și a făcut obligatorii testele alternative fără animale. Țări precum S.U.A., Australia și Noua Zeelandă iau măsuri pentru a interzice complet testele pe animale. (Thew) În plus, ar trebui să ne implicăm în mod activ în eforturile de salvare a animalelor nevinovate aici, în S.U.A. Nu numai guvernul poate lua măsuri pentru a proteja animalele, ci și indivizii pot face o diferență. De exemplu, dacă am boicota cu toții produsele care folosesc teste pe animale în favoarea celor fără cruzime, companiile care încă folosesc teste pe animale ar pierde profituri și acțiunile lor ar scădea. Acest lucru ar putea forța multe companii să încerce să găsească alternative, făcându-ne cu un pas mai aproape de a face din testarea pe animale un lucru de domeniul trecutului.

Cu 100 de milioane sau mai multe animale rănite în fiecare an din cauza testării pe animale, este nevoie de o schimbare. Testarea pe animale nu dăunează doar animalelor, ci și mediului înconjurător. Luați atitudine pentru a pune capăt testelor pe animale folosind metode alternative și boicotând produsele testate pe animale. Împreună putem pune capăt definitiv testelor pe animale.

Lucrări citate

„11 fapte despre testarea pe animale”. Fă ceva. Do Something, n.d. Web. 14 mar. 2016.

„Alternative în testare”. NEAVS. NEAVS, n.d. Web. 25 feb. 2016.

„Alternative la testarea pe animale”. PETA. PETA, n.d. Web. 10 mart. 2016″Animal Testing Definition”. Dictionary.com Web. 10 Mar. 2016.

„Artificial Skin Instead of Animal Testing”. Lab Bulletin. Lab Bulletin, 11 iul. 2013. Web. 29 mart.2016

„Fact Sheet: Cosmetic Testing”. Humane Society. Humane Society, 13 mart. 2014. Web. 25 mar. 2016

Greer, Abigail. „Why We Should Test on Humans Not Animals” (De ce ar trebui să testăm pe oameni, nu pe animale). Care2. Care2, 6 nov. 2013. Web. 17 mar. 2016.

Llyod, Emma. „A History of How Scientist Used Animal Testing to Make Medical Advances” (O istorie a modului în care oamenii de știință au folosit testele pe animale pentru a face progrese medicale). Brighthub. Bright Hub, 23 nov. 2008. Web. 19 mar. 2016.

Marlawinstead . „Animal Testing vs. Stem Cell Research: Battle of the Controversies”. Marla Winstead Blogspot. Marla Winstead Blogspot, 5 noiembrie 2012. Web. 10 mar. 2016

Moxley, Angela. „The End of Animal Testing.” The Humane Society. 25 Feb. 2010. Web. 10 May 2016.

„Should Animals Be Used for Scientific or Commercial Testing?” ProCon.org. ProCon.org, 10 Dec. 2015. Web. 15 Feb. 2016.

Thew, Michelle. „How Bans on Animal Testing Open Up New Markets and Change the World for the Better.” One Green Planet. One Green Plant, 13 May 2014. Web. 10 Mar. 2016.

„Top Five Shocking Animal Experimentation Facts. Peta. Peta, n.d. Web. 10 Mar. 2016