The abscess that surprised this emergency physician

I carried it around with me the entire shift. I showed it to my E.R. colleagues, the internists, and even a couple of surgeons. I’d tell them the story. „Never,” one of them said. „Not in twenty-eight years. Never seen that before.”

One of them held the small urine jar up to a light and began unscrewing the lid.

„Don’t!” I said.

„Why not?”

„It stinks. You wouldn’t believe how much it stinks. We aerosolized the room and closed the door. You could still smell it for hours. It’s awful. Putrid.”

„Abscess” was the presenting complaint. There’s something satisfying about draining an abscess. It’s one of the few procedures that can provide instant relief to the patient. Sandra Lee, dermatologul, cunoscută și sub numele de Dr. Pimple Popper a stors, a ciupit, a înțepat, a perforat spre deliciul a peste o sută de milioane de telespectatori pe YouTube.

Pacientul avea în jur de 30 de ani și a venit la insistențele soției sale, într-o vineri seara. Mai devreme în cursul zilei, observase o mică umflătură sub limbă. Plănuise să se oprească la o clinică fără programare mai târziu în acel weekend, dar familia sa nu a putut suporta duhoarea. Asistenta de la triaj i-a luat pulsul și tensiunea arterială, dar imediat ce a deschis gura și a ridicat limba, a spus „e bine”, i-a făcut semn să plece și a respirat pe gură.

„Am avut probleme cu partea dreaptă a gurii de ani de zile”, a spus el.

„De câți ani?”

„De peste douăzeci. Mi se umflă sub limbă pe partea asta”, a spus el, cu degetul mare plantat în maxilarul inferior. „Vine, apoi pleacă.”

„Ce te-a adus aici astăzi?”

„A început să se umfle, apoi am simțit o umflătură sub limba mea. Chiar în mijloc.”

L-am rugat să ridice limba. Pe fundul gurii sale se afla un mic punct alb, chiar în mijloc. „Se pare că este infectat”, i-am spus. „Trebuie doar să fac o mică incizie”. Câteva secunde mai târziu, l-am înțepat cu vârful unui bisturiu, așteptând un val de puroi care să elibereze presiunea. Era tare ca piatra. Când l-am atins a doua oară, pacientul a tresărit în timp ce carnea de sub limbă i s-a umflat. „Nu este un abces”, i-am spus pacientului, în timp ce mirosul m-a lovit. Nu mirosea a puroi – mirosea mai rău. Era înțepătura putredă a brânzei albastre, doar că fără brânză, doar albastrul.

Am revenit cu forcepsul, două măști în jurul buzelor și al nasului și un cinematograf pe nume Pez. Am apucat vârful punctului alb și am tras de el. A alunecat ușor și arăta ca un mic dinte de sabie.