Tipuri de eșantionare: Metode de eșantionare cu exemple

iulie 17, 2021admin

Ce este eșantionarea?

Definirea eșantionării: Eșantionarea este o tehnică de selectare a membrilor individuali sau a unui subansamblu al populației pentru a face deducții statistice de la aceștia și pentru a estima caracteristicile întregii populații. Diferite metode de eșantionare sunt utilizate pe scară largă de către cercetători în cadrul studiilor de piață, astfel încât să nu fie nevoie să cerceteze întreaga populație pentru a colecta informații utile. Este, de asemenea, o metodă convenabilă din punct de vedere al timpului și rentabilității și, prin urmare, constituie baza oricărui proiect de cercetare. Tehnicile de eșantionare pot fi utilizate într-un software de sondaj de cercetare pentru o derivare optimă.

De exemplu, dacă un producător de medicamente ar dori să cerceteze efectele secundare adverse ale unui medicament asupra populației țării, este aproape imposibil să efectueze un studiu de cercetare care să implice pe toată lumea. În acest caz, cercetătorul decide un eșantion de persoane din fiecare grup demografic și apoi le cercetează, oferindu-i un feedback orientativ cu privire la comportamentul medicamentului.

Selectați-vă respondenții

Tipuri de eșantionare: metode de eșantionare

Eșantionarea în cercetarea de piață este de două tipuri – eșantionarea probabilistică și eșantionarea neprobabilistică. Să analizăm mai îndeaproape aceste două metode de eșantionare.

Eșantionare probabilă: Eșantionarea probabilă este o tehnică de eșantionare în care un cercetător stabilește o selecție de câteva criterii și alege membrii unei populații în mod aleatoriu. Toți membrii au o șansă egală de a face parte din eșantion cu acest parametru de selecție.
Eșantionare neprobabilă: În eșantionarea neprobabilă, cercetătorul alege membrii pentru cercetare la întâmplare. Această metodă de eșantionare nu este un proces de selecție fix sau predefinit. Acest lucru face dificil ca toate elementele unei populații să aibă șanse egale de a fi incluse într-un eșantion.

În acest blog, discutăm despre diferitele metode de eșantionare cu probabilitate și non-probabilitate pe care le puteți implementa în orice studiu de cercetare de piață.

Tipuri de eșantionare cu probabilitate cu exemple:

Eșantionarea cu probabilitate este o tehnică de eșantionare în care cercetătorii aleg eșantioane dintr-o populație mai mare folosind o metodă bazată pe teoria probabilității. Această metodă de eșantionare ia în considerare fiecare membru al populației și formează eșantioane pe baza unui proces fix.

De exemplu, într-o populație de 1000 de membri, fiecare membru va avea o șansă de 1/1000 de a fi selectat pentru a face parte dintr-un eșantion. Eșantionarea probabilă elimină prejudecățile din populație și oferă tuturor membrilor o șansă echitabilă de a fi incluși în eșantion.

Există patru tipuri de tehnici de eșantionare probabilă:

Eșantionare aleatorie simplă: Una dintre cele mai bune tehnici de eșantionare probabilistică, care ajută la economisirea timpului și a resurselor, este metoda de eșantionare aleatorie simplă. Este o metodă fiabilă de obținere a informațiilor în care fiecare membru al unei populații este ales aleatoriu, pur și simplu din întâmplare. Fiecare individ are aceeași probabilitate de a fi ales pentru a face parte dintr-un eșantion.
De exemplu, într-o organizație de 500 de angajați, dacă echipa de resurse umane decide să desfășoare activități de consolidare a echipei, este foarte probabil ca aceasta să prefere să aleagă jetoane dintr-un bol. În acest caz, fiecare dintre cei 500 de angajați are șanse egale de a fi selectat.
Eșantionare pe grupe: Eșantionarea pe clustere este o metodă prin care cercetătorii împart întreaga populație în secțiuni sau clustere care reprezintă o populație. Clusterele sunt identificate și incluse într-un eșantion pe baza unor parametri demografici precum vârsta, sexul, locația etc. Acest lucru face foarte simplu pentru creatorul unui sondaj să obțină inferențe eficiente din feedback.
De exemplu, dacă guvernul Statelor Unite dorește să evalueze numărul de imigranți care trăiesc în SUA continentale, îl poate împărți în clustere pe baza unor state precum California, Texas, Florida, Massachusetts, Colorado, Hawaii etc. Acest mod de a realiza un sondaj va fi mai eficient, deoarece rezultatele vor fi organizate pe state și vor oferi date pertinente privind imigrația.
Eșantionare sistematică: Cercetătorii folosesc metoda de eșantionare sistematică pentru a alege membrii eșantionului unei populații la intervale regulate. Aceasta necesită selectarea unui punct de plecare pentru eșantion și a dimensiunii eșantionului care poate fi repetat la intervale regulate. Acest tip de metodă de eșantionare are un interval predefinit și, prin urmare, această tehnică de eșantionare este cea care consumă cel mai puțin timp.
De exemplu, un cercetător intenționează să colecteze un eșantion sistematic de 500 de persoane dintr-o populație de 5000. El/ea numerotează fiecare element al populației de la 1-5000 și va alege fiecare al zecelea individ pentru a face parte din eșantion (Populația totală/ Mărimea eșantionului = 5000/500 = 10).
Eșantionare aleatorie stratificată: Eșantionarea aleatorie stratificată este o metodă prin care cercetătorul împarte populația în grupuri mai mici care nu se suprapun, dar care reprezintă întreaga populație. În timpul eșantionării, aceste grupuri pot fi organizate și apoi se poate extrage un eșantion din fiecare grup în parte.
De exemplu, un cercetător care dorește să analizeze caracteristicile persoanelor care aparțin unor diviziuni diferite de venituri anuale va crea straturi (grupuri) în funcție de venitul anual al familiei. De exemplu – mai puțin de 20.000 de dolari, 21.000 – 30.000 de dolari, 31.000 – 40.000 de dolari, 41.000 – 50.000 de dolari, etc. Procedând astfel, cercetătorul concluzionează caracteristicile persoanelor aparținând diferitelor grupe de venituri. Agenții de marketing pot analiza ce grupuri de venituri să vizeze și pe care să le elimine pentru a crea o foaie de parcurs care să dea rezultate fructuoase.

Utilizări ale eșantionării probabilistice

Există multiple utilizări ale eșantionării probabilistice:

Reducerea prejudecății eșantionului: Folosind metoda de eșantionare probabilistică, prejudecata în eșantionul derivat dintr-o populație este neglijabilă sau inexistentă. Selectarea eșantionului descrie în principal înțelegerea și inferența cercetătorului. Eșantionarea probabilă conduce la o colectare de date de calitate superioară, deoarece eșantionul reprezintă în mod corespunzător populația.
Populație diversă: Atunci când populația este vastă și diversă, este esențial să existe o reprezentare adecvată, astfel încât datele să nu fie înclinate către un singur grup demografic. De exemplu, dacă Square ar dori să înțeleagă persoanele care ar putea face dispozitivele lor de punct de vânzare, un sondaj realizat de la un eșantion de persoane din SUA din diferite industrii și medii socio-economice ajută.
Creați un eșantion precis: Eșantionarea probabilă îi ajută pe cercetători să planifice și să creeze un eșantion precis. Acest lucru ajută la obținerea unor date bine definite.

Tipuri de eșantionare neprobabilă cu exemple

Metoda neprobabilă este o metodă de eșantionare care implică o colectare de feedback bazată pe capacitățile de selecție a eșantionului unui cercetător sau statistician și nu pe un proces de selecție fix. În majoritatea situațiilor, rezultatul unui sondaj realizat cu un eșantion neprobabil conduce la rezultate distorsionate, care pot să nu reprezinte populația țintă dorită. Dar, există situații, cum ar fi etapele preliminare ale cercetării sau constrângerile legate de costurile de realizare a cercetării, în care eșantionarea neprobabilă va fi mult mai utilă decât celălalt tip.

Patru tipuri de eșantionare neprobabilă explică mai bine scopul acestei metode de eșantionare:

Eșantionarea de conveniență: Această metodă depinde de ușurința de acces la subiecți, cum ar fi chestionarea clienților dintr-un centru comercial sau a trecătorilor de pe o stradă aglomerată. De obicei, este denumită eșantionare de conveniență, din cauza ușurinței cercetătorului de a o realiza și de a intra în contact cu subiecții. Cercetătorii nu au aproape nicio autoritate în ceea ce privește selecția elementelor eșantionului, iar aceasta se face exclusiv pe baza proximității și nu a reprezentativității. Această metodă de eșantionare neprobabilă este utilizată atunci când există limitări de timp și de costuri în colectarea feedback-ului. În situațiile în care există limitări de resurse, cum ar fi etapele inițiale ale cercetării, se utilizează eșantionarea de conveniență.
De exemplu, start-up-urile și ONG-urile efectuează de obicei eșantionarea de conveniență într-un centru comercial pentru a distribui pliante cu privire la evenimentele viitoare sau promovarea unei cauze – fac acest lucru stând la intrarea în centrul comercial și distribuind pliante la întâmplare.
Eșantionare judicioasă sau intenționată: Eșantioanele judicioase sau intenționate sunt formate la discreția cercetătorului. Cercetătorii iau pur și simplu în considerare scopul studiului, împreună cu înțelegerea publicului țintă. De exemplu, atunci când cercetătorii doresc să înțeleagă procesul de gândire al persoanelor interesate să studieze pentru obținerea unui masterat. Criteriile de selecție vor fi: „Sunteți interesat să faceți masteratul în …?”, iar cei care răspund cu un „Nu” sunt excluși din eșantion.
Eșantionare cu bulgăre de zăpadă: Eșantionarea bulgăre de zăpadă este o metodă de eșantionare pe care cercetătorii o aplică atunci când subiecții sunt greu de urmărit. De exemplu, va fi extrem de dificil să anchetezi persoanele fără adăpost sau imigranții ilegali. În astfel de cazuri, folosind teoria bulgărelui de zăpadă, cercetătorii pot urmări câteva categorii pe care să le intervieveze și să obțină rezultate. Cercetătorii aplică, de asemenea, această metodă de eșantionare în situațiile în care subiectul este extrem de sensibil și nu este discutat în mod deschis – de exemplu, sondajele pentru colectarea de informații despre HIV SIDA. Nu multe victime vor răspunde cu ușurință la întrebări. Cu toate acestea, cercetătorii pot contacta persoane pe care le-ar putea cunoaște sau voluntari asociați cu cauza respectivă pentru a intra în contact cu victimele și a colecta informații.
Eșantionarea prin cote: În eșantionarea prin cote, selecția membrilor în această tehnică de eșantionare se întâmplă pe baza unui standard prestabilit. În acest caz, deoarece un eșantion este format pe baza unor atribute specifice, eșantionul creat va avea aceleași calități care se regăsesc în populația totală. Este o metodă rapidă de colectare a eșantioanelor.

Utilizări ale eșantionării neprobabile

Eșantionarea neprobabilă este utilizată pentru următoarele:

Crearea unei ipoteze: Cercetătorii utilizează metoda de eșantionare neprobabilă pentru a crea o ipoteză atunci când sunt disponibile informații anterioare limitate sau inexistente. Această metodă ajută la returnarea imediată a datelor și construiește o bază pentru cercetări ulterioare.
Cercetare exploratorie: Cercetătorii folosesc această tehnică de eșantionare pe scară largă atunci când efectuează cercetări calitative, studii pilot sau cercetări exploratorii.
Constrângeri bugetare și de timp: Metoda non-probabilitate atunci când există constrângeri bugetare și de timp și trebuie colectate unele date preliminare. Deoarece designul sondajului nu este rigid, este mai ușor să alegeți respondenții la întâmplare și să le cereți să răspundă la sondaj sau la chestionar.

Cum vă decideți asupra tipului de eșantionare de utilizat?

Pentru orice cercetare, este esențial să alegeți o metodă de eșantionare cu acuratețe pentru a îndeplini obiectivele studiului dumneavoastră. Eficacitatea eșantionării dvs. se bazează pe diverși factori. Iată câțiva pași pe care cercetătorii experți îi urmează pentru a decide cea mai bună metodă de eșantionare.

Rețineți obiectivele cercetării. În general, trebuie să fie o combinație de costuri, precizie sau acuratețe.
Identificați tehnicile de eșantionare eficiente care ar putea, potențial, să atingă obiectivele cercetării.
Testați fiecare dintre aceste metode și examinați dacă acestea ajută la atingerea obiectivului dumneavoastră.
Select the method that works best for the research.

Select your respondents

Difference between probability sampling and non-probability sampling methods

We have looked at the different types of sampling methods above and their subtypes. To encapsulate the whole discussion, though, the significant differences between probability sampling methods and non-probability sampling methods are as below:

	Probability Sampling Methods	Non-Probability Sampling Methods
Definition	Probability Sampling is a sampling technique in which samples from a larger population are chosen using a method based on the theory of probability.	Non-probability sampling is a sampling technique in which the researcher selects samples based on the researcher’s subjective judgment rather than random selection.
Alternatively Known as	Random sampling method.	Non-random sampling method
Population selection	The population is selected randomly.	The population is selected arbitrarily.
Nature	The research is conclusive.	The research is exploratory.
Sample	Since there is a method for deciding the sample, the population demographics are conclusively represented.	Since the sampling method is arbitrary, the population demographics representation is almost always skewed.
Time Taken	Takes longer to conduct since the research design defines the selection parameters before the market research study begins.	This type of sampling method is quick since neither the sample or selection criteria of the sample are undefined.
Results	This type of sampling is entirely unbiased and hence the results are unbiased too and conclusive.	This type of sampling is entirely biased and hence the results are biased too, rendering the research speculative.
Hypothesis	In probability sampling, there is an underlying hypothesis before the study begins and the objective of this method is to prove the hypothesis.	In non-probability sampling, the hypothesis is derived after conducting the research study.