Toate despre personalitate: Definiție și exemple de psihologie

De: Mary Elizabeth Dean

Updated February 05, 2021

Sursa: pexels.com

Oamenii au fost interesați de personalitate încă de la începutul timpului. Oamenii care trăiau în China antică atribuiau trăsături de personalitate în funcție de anul de naștere al unei persoane. Cei care cred în astrologie consideră că natura unei persoane este definită de locul în care se afla planeta în raport cu alte obiecte cerești în momentul nașterii. Hipocrate credea că personalitatea se baza pe diferite fluide corporale, în timp ce unii greci credeau că trăsăturile de personalitate erau asociate cu o anumită boală. Dar ce spune știința despre cum apar caracteristicile noastre dominante? Ne naștem cu ele sau se dezvoltă pe măsură ce creștem?

Se pare că există un domeniu amplu de studiu psihologic dedicat în întregime răspunsului la această întrebare „natură vs. educație”.

Personalitate: Definiție psihologică

Personalitatea este un termen pe care cu toții îl cunoaștem, dar care este dificil de definit. Probabil că sunteți familiarizați cu fraze precum „îmi place personalitatea ei” sau chiar cu termenul psihologic „tulburare de personalitate”. Încercați să vă gândiți la un sinonim pentru cuvântul personalitate. Dacă sunteți ca mine, foarte puține lucruri vă vin instantaneu în minte. Acest lucru se datorează faptului că personalitatea este un concept oarecum abstract.

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de înțelegerea comportamentului uman și a psihologiei personalității, o definiție clară și exemplele sunt importante de înțeles. Cunoașterea modului în care diferitele părți ale unei persoane se unesc pentru a forma un „întreg” vă poate ajuta să vă înțelegeți mai bine, astfel încât să vă puteți dezvolta în multe domenii diferite ale vieții.

Personalitatea provine din cuvântul latin persona, care înseamnă mască. O persona era o mască de scenă purtată de un actor pentru a ascunde identitatea reală a persoanei de pe scenă. Reprezenta o anumită trăsătură a personajului.

Asociația Americană de Psihologie (APA) definește personalitatea (definiția psihologiei) ca fiind:

„Diferențe individuale în modelele caracteristice de gândire, de simțire și de comportament.”

De asemenea, poate fi văzută ca un set de trăsături din interiorul unei persoane care lucrează la unison pentru a-i influența convingerile, motivațiile, emoțiile și chiar modul în care acționează.

Îți amintești sinonimele pe care încercam să le găsim în partea de sus a acestei secțiuni? Caracterul, alcătuirea, natura, dispoziția, temperamentul și identitatea, toate se potrivesc.

10 fapte rapide de psihologie a personalității

1. Știința spune că ordinea de naștere vă poate afecta personalitatea și că numai, primul, mijlocul și ultimul copil au adesea trăsături similare.
2. Să fii îndrăgostit îți poate schimba personalitatea, reducând tendințele nevrotice, inclusiv îngrijorarea și supărarea.
3. Personalitatea noastră se poate modifica pe măsură ce îmbătrânim; oamenii tind să devină mai drăguți pe măsură ce îmbătrânesc.
4. Certe alimente sunt legate de tulburările de personalitate.
5. Optimiștii ar putea trăi mai mult! Potrivit cercetărilor, gândirea pozitivă ar putea duce la o viață mai lungă.

Personalitate: Teorii psihologice în istorie

Pentru a înțelege cu adevărat personalitatea, experții în definirea psihologiei spun că trebuie mai întâi să cunoașteți istoria teoriilor personalității de-a lungul timpului. Deși unele pot părea prostești, fiecare dintre ele oferă o piesă din puzzle-ul care explică modul în care se compun personalitățile noastre interioare și exterioare.

Un lucru interesant în legătură cu următoarele studii este faptul că ceea ce majoritatea oamenilor cred că este adevărat despre personalitate nu se potrivește cu cercetările științifice. Să ne uităm la un scurt istoric al teoriei personalității.

Teoria lui Galen (în jurul anului 2000 î.Hr.)

Plecând de la noțiunile lui Hipocrate, Galen a rezumat că, dacă temperamentul tău era echilibrat, erai sănătos. Dacă nu, atunci fluidele tale corporale trebuie să fie dereglată. Aceste fluide au fost numite sanguine, colerice, melancolice și flegmatice. Descrierea personalității sale venea din cele patru elemente: pământ, vânt, apă și foc. Această teorie a fost cea mai frecvent acceptată timp de peste 1000 de ani. Deși această teorie a fost demitizată între timp, este interesant de știut că, încă de acum 2000 de ani, primii oameni de știință au fost interesați de psihicul uman. Immanuel Kant avea să ducă această teorie și mai departe în secolul al XVIII-lea.

Teoria lui Gall

Sursa: pexels.com

La sfârșitul anilor 1700, un medic german pe nume Franz Gall a dezvoltat o teorie a personalității bazată pe craniu, numită frenologie. Potrivit lui Gall, măsurarea distanței dintre protuberanțele de pe capul unei persoane putea dezvălui dimensiunea creierului și informații despre personalitate (de exemplu, cât de prietenos sau rău poate fi cineva). În cele din urmă a fost declarată pseudoștiință, dar a fost foarte populară timp de mulți ani.

Teoriile lui Freud și Erikson

Sigmund Freud a dezvoltat una dintre cele mai cunoscute teorii ale personalității. Teoria psihanalitică a lui Freud conturează o serie de etape și conflicte interne care ajută la construirea unei personalități. Mai târziu, Erik Erikson a folosit munca lui Freud pentru a construi un argument similar. Deși diferă destul de mult, ambii cred că evenimentele și etapele din copilăria timpurie afectează personalitatea.

Credințe actuale: Teoriile trăsăturilor

Mulți cercetători cred astăzi că sunt cinci trăsături de bază ale personalității. Aceste trăsături sunt compilate din cercetările multor oameni de știință. There are even personality tests you can take to help you determine your personality type.

The five categories include:

1. Openness
2. Agreeableness
3. Neuroticism
4. Extraversion
5. Conscientiousness

It’s essential to recognize that the traits are not terminal. It acts as a gauge or a spectrum that you can fall on.

People who are high in openness:

• Like to try new things and tackling new challenges
• Are very creative and have artistic interests
• Tend to be both emotional and intellectual
• Are usually more liberal or progressive

Low levels of openness are marked by a dislike for change and a resistance to new ideas and creative projects.

Those who are very agreeable:

• Cares about others and helps them when in need
• Feels empathy and concern, causing them to take a great
• Interested in other people
• Tries to get along with other people and contribute to their happiness

On the opposite end of the spectrum are people who tend to be less helpful and are more competitive, selfish, and manipulative.

People with elevated levels of neuroticism:

• Are quick to experience anxiety
• Have mood swings
• Have trouble getting over stressful situations
• Tend to worry a lot

Those on the lower end of the neuroticism scale are rarely depressed, tend to stay relaxed and emotionally stable.

Source: rawpixel.com

Cei cu un nivel ridicat de extroversie tind să:

• Se bucură să fie în centrul atenției și să cunoască oameni noi
• Se simte energizat în preajma altora și preferă să fie cu prietenii decât să fie singur
• Dispune lucrurile înainte de a se gândi/foarte vorbăreț

Cei care nu sunt extrovertiți și nu plac oamenii (i.adică cei care se află la limita inferioară) le place să fie singuri, au dificultăți în a face conversație și consideră că este obositor să socializeze.

Conștiinciozitatea este o trăsătură care descrie persoanele care:

• Le place să stabilească obiective, să structureze și să stabilească programe
• Au un nivel ridicat de autocontrol
• Valorează atenția la detalii și terminarea imediată a sarcinilor
• Planifică și respectă termenele limită

Persoanele neatente, care „merg cu fluxul” tind să se situeze la capătul inferior al scalei conștiinciozității, deoarece deseori tergiversează și evită programele.

Cei care se ocupă de psihologia personalității (definiția enumerată mai sus), au constatat că aceste trăsături sunt:

1. Universale
2. Biologice

Deși aceste trăsături pot crește/diminua pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ele sunt destul de constante de-a lungul vieții adulte.

Credințe actuale: Teoria celor 16 personalități

Un cunoscut teoretician al psihologiei care a contribuit la definirea psihologiei personalității este Carl Jung. Deși nu i-am menționat activitatea mai devreme, Jung a dat foarte mult pentru domeniul psihologiei. Lucrarea sa a stat la baza celui mai celebru test de personalitate din toate timpurile: instrumentul Myers-Briggs Type Indicator® (MBTI®).

Creat de Isabel Briggs Myers și de mama sa, Katharine Cook Briggs, MBTI are rolul de a-i ajuta pe oameni să se înțeleagă pe ei înșiși și pe ceilalți. Testul clasifică oamenii în funcție de modul lor de gândire și apoi le atribuie unul dintre cele 16 tipuri de personalitate din patru litere (de ex, ISTJ, ISFJ, ESTJ)

Care dintre aceste acronime clasifică persoana în funcție de următoarele:

• Extroversie (E) sau Introversie (I)
• Senzație (S) sau Intuiție (N)
• Gândire (T) sau Simțire (F)
• Judecare (J) sau Percepție (P)

MBTI s-a dovedit a fi o modalitate solidă de a-i ajuta pe oameni să învețe mai multe despre ei înșiși, despre partenerii lor și chiar să determine un traseu profesional. Deoarece personalitățile sunt stabilite în copilărie, acest test poate fi util și pentru adolescenții care încearcă să înțeleagă aspecte ale personalității lor.

Turbi de personalitate

Acest lucru ne aduce la o parte importantă a personalității: când apare o dezvoltare anormală. Potrivit APA, există momente în care bolile psihice se dezvoltă și afectează gândirea și comportamentul unei persoane. Dacă ne întoarcem la definiția psihologiei personalității, înțelegem de ce aceste tipuri de probleme sunt numite „tulburări de personalitate.”

Există zece tulburări de personalitate specifice tratate de profesioniștii din domeniul sănătății mintale. Acestea includ:

Cluster A

• Paranoid Personality Disorder
• Schizoid Personality Disorder
• Schizotypal Personality Disorder

Cluster B

• Antisocial Personality Disorder
• Borderline Personality Disorder
• Histrionic Personality Disorder
• Narcissistic Personality Disorder

Cluster C

• Avoidant Personality Disorder
• Dependent Personality Disorder
• Obsessive-compulsive Personality Disorder

Although each of these disorders varies as far as symptoms and cause, they have one thing in common: they make it difficult to carry out day-to-day activities and have relationships with others. Many develop in childhood and are the result of a combination of genetics, trauma, and abuse.

Source: .com

Personality disorders are considered challenging to treat since personality is difficult to change. Cu toate acestea, noile terapii, cum ar fi terapia comportamentală dialectică (DBT), prezintă rezultate promițătoare în cazul anumitor tulburări, cum ar fi tulburarea de personalitate borderline. Aceste opțiuni de tratament funcționează cel mai bine atunci când sunt asociate cu un consilier profesionist care este instruit în a ajuta la rezolvarea unor astfel de modele anormale de gândire și comportament. Dacă vă gândiți la opțiuni pentru ajutor profesional, poate doriți să luați în considerare terapia online. Într-un studiu publicat în 2018, cercetătorii au constatat că terapia online este la fel de eficientă ca și terapia tradițională, dar necesită în medie mai puțin timp pe sesiune. Potrivit autorilor studiului, terapia tradițională folosește de 7,8 ori mai mult timp de terapie decât terapia cognitiv-comportamentală (CBT) oferită prin internet. Participanții la sesiunile CBT online au raportat un nivel ridicat de satisfacție datorită tarifelor accesibile, comodității și flexibilității.

După cum am menționat mai sus, terapia online poate fi foarte benefică atunci când se desfășoară sub îndrumarea unui terapeut autorizat. Este important de reținut că terapia online poate fi incredibil de flexibilă în ceea ce privește programarea, modalitățile de comunicare și costurile accesibile. Dacă nu sunteți sigur în ceea ce privește terapia față în față, vă puteți conecta cu un profesionist calificat prin apeluri telefonice, conferințe video sau mesaje în direct, care sunt opțiuni oferite de platforme precum BetterHelp. Structura terapiei online vă permite să stați în confortul propriei locuințe, fără a fi nevoie să vă deplasați până la o clădire fizică.

Dacă aveți probleme cu anumite părți ale personalității dvs. sau doriți să știți cum să vă dezvoltați anumite trăsături, contactați BetterHelp pentru a fi pus în legătură cu cineva care vă poate ajuta.

Iată doar câteva mărturii de la persoane care au folosit BetterHelp:

„Tamara Nixon este primul terapeut care simt că s-a interesat cu adevărat de mine, la un nivel mai profund. Ceilalți terapeuți la care am fost se concentrau în principal pe problemele mele, dar deloc pe interesele și hobby-urile mele personale și simt că acest lucru este foarte important pentru ca ei să-mi înțeleagă personalitatea și preferințele mele. De asemenea, apreciez faptul că este proactivă și îmi trimite lucruri de citit și fișe de lucru la care să lucrez. Mă simt cu adevărat în siguranță spunându-i despre problemele mele.”

„Joy a observat imediat aspecte ale personalității mele și mi-a sugerat un plan bazat pe sarcini care avea obiective clare pentru fiecare etapă. Ea m-a ajutat să izolez subiectele și să rămân concentrată atunci când lucrurile erau stresante și se amestecau în mintea mea. Mânuirea ei pe site-ul BetterHelp este incredibilă – are fișe de lucru și marcaje de obiective și este foarte comunicativă prin intermediul chat-ului. Ea m-a făcut să mă simt ascultată chiar și din jurnalele mele zilnice. Îngrijirea ei atentă a fost fermă și sigură pe sine, ceea ce m-a ajutat să mă simt ca și cum aș avea din nou controlul asupra vieții mele.”