Tratamentul abuzului de laxativ

Mitul laxativelor ca instrument de slăbit

Laxativele nu ajută de fapt oamenii să slăbească. Laxativele acționează asupra intestinului gros. În momentul în care deșeurile ajung în acea zonă a corpului, intestinul subțire a absorbit deja caloriile din alimentele consumate. Mișcarea intestinală declanșată de laxativ nici măcar nu conține multă mâncare, grăsimi sau calorii.

Laxativele pot, totuși, să provoace pierderea temporară de apă, electroliți, minerale și deșeuri care stau în intestinul inferior. Acest lucru poate face ca o persoană să se simtă ca și cum ar avea un stomac mai plat sau poate face ca cifrele de pe cântar să fie ceva mai ușoare. Dar de îndată ce persoana respectivă bea apă, greutatea revine.

Cum funcționează digestia

Procesul digestiv începe în momentul în care punem mâncarea în gură. Mestecatul descompune alimentele pentru a fi procesate mai ușor de către organism. În stomac, acizii digestivi și enzimele procesează în continuare alimentele, înainte de a le goli în intestinul subțire.

În intestinul subțire, digestia continuă cu ajutorul enzimelor din pancreas și al bilei din ficat. În acest moment, substanțele nutritive și apa din alimente sunt absorbite prin pereții intestinului subțire în fluxul sanguin.

De acolo, produsele reziduale se deplasează în intestinul gros. Rectul, la capătul inferior al intestinului gros, stochează scaunul până când acesta poate fi împins afară din anus în timpul unei mișcări intestinale.

Riscuri asociate cu abuzul de laxative

După ce ia laxative pentru o perioadă de timp, organismul începe să se bazeze pe ajutorul laxativului pentru a muta deșeurile prin corp. Oamenii devin atât psihologic, cât și fizic dependenți de laxative, mai repede decât își dau seama mulți.

Constipație: Laxativele sunt folosite pentru a trata constipația, dar atunci când se abuzează de ele, laxativele pot provoca de fapt înrăutățirea constipației. Laxativele acționează prin stimularea artificială, sau prin iritarea, a nervilor din intestinul gros. Această stimulare face ca mușchii intestinali să se contracte și să scoată scaunul din organism. Dar atunci când sunt folosite prea mult timp sau în cantități prea mari, laxativele pot afecta nervii.
Menținerea colonului gol este, de asemenea, riscantă. Atunci când mușchii din colon sunt împiedicați să lucreze așa cum ar trebui, ei slăbesc în timp. Împreună, aceste efecte secundare interferează cu mișcările intestinale normale. Persoana poate deveni dependentă de doze din ce în ce mai mari de laxativ pentru a elimina scaunul.

Constipația este definită ca având mai puțin de trei mișcări intestinale pe săptămână și/sau mișcări intestinale cu scaune care sunt tari, uscate și mici. Persoanele care au abuzat de laxative pot trece săptămâni întregi fără o mișcare intestinală. Constipația poate fi extrem de inconfortabilă. Simptomele includ balonare, dureri abdominale și disconfort general.

Combinație de constipație, diaree și gaze: Utilizarea laxativelor reține gaze în intestine, ceea ce îi determină pe oameni să se simtă plini și balonați. Acest lucru îl poate determina pe utilizatorul de laxative să încerce să trateze aceste simptome cu mai multe laxative, instaurând un cerc vicios. La unele persoane, scaunele frecvente care provin din diaree irită, de asemenea, rectul și anusul, ducând la răni, sângerări sau dureri în timpul folosirii toaletei. De asemenea, diareea poate interfera cu participarea la exerciții fizice sau la alte activități sociale, din cauza nevoii de a alerga frecvent la baie.

Deshidratare: Laxativele nu ajută la eliminarea caloriilor, dar elimină apa din organism. Atunci când se pierde prea mult lichid în diareea cauzată de abuzul de laxative, oamenii pot deveni deshidratați. Deshidratarea exercită un stres asupra organelor și poate fi fatală dacă nu este tratată prompt. Simptomele includ sete, scăderea numărului de urinări, dureri de cap, amețeală, transpirație diminuată, gură uscată, slăbiciune și oboseală.

Anomalii electrolitice: Electroliții, cum ar fi sodiul, potasiul și clorura, se pierd la rate anormal de mari în diaree. Acest lucru poate duce la slăbiciune, bătăi neregulate ale inimii și moarte subită.

Consecințe medicale pe termen lung
Dependența organismului de laxative poate duce la complicații medicale pe termen lung. Fără a fi nevoit să lucreze pentru a elimina deșeurile, organismul încetează să mai deplaseze singur deșeurile prin intestine.

Funcția intestinală afectată: După un abuz de laxative pe termen lung, intestinele își pierd funcția musculară normală și răspunsul nervos și nu se mai pot contracta pentru a evacua scaunul în mod normal. Acest lucru este denumit uneori „colon leneș”, ceea ce înseamnă că colonul nu mai elimină eficient deșeurile. În schimb, deșeurile stau în intestine mult mai mult timp decât în mod normal. Abuzul de laxative este, de asemenea, asociat cu sindromul intestinului iritabil.
Cei cu un trecut de abuz de laxative pot trece săptămâni întregi fără să aibă o mișcare intestinală. Acest lucru poate provoca simptome fizice neplăcute, cum ar fi crampele și balonarea, precum și simptome emoționale, cum ar fi rușinea, iritabilitatea și anxietatea. Efectele pot fi reversibile, dar recuperarea poate fi un proces lent. Simptomele pot persista ani de zile.

Infecții: În mod normal, intestinul este acoperit cu un strat protector de mucus, care previne iritarea pereților intestinului. Intestinele conțin, de asemenea, bacterii care sunt necesare pentru funcționarea sistemului imunitar și pentru sănătatea generală. Abuzul de laxative înlătură aceste bacterii și mucusul protector, lăsând intestinele vulnerabile la infecții și iritații. Unele studii sugerează chiar că abuzul de laxative crește riscul de cancer de colon, ideea fiind că o inflamație de lungă durată crește șansele ca celulele să se dezvolte anormal în timpul procesului de vindecare.

Prolapsus rectal: Diareea cronică severă cauzată de abuzul de laxative poate face ca interiorul intestinelor să iasă în afară prin orificiul anal. Această afecțiune necesită de obicei un tratament chirurgical.

.