Cum funcționează petele solare

Petele solare ne apar întunecate pentru că sunt mai reci decât zonele înconjurătoare de pe suprafața vizibilă a soarelui, sau fotosfera, care are o temperatură de aproximativ 10.000 de grade Fahrenheit (5.537,8 grade Celsius). Interiorul întunecat al unei pete solare, numit umbra, este cu aproximativ 1.600 de grade mai rece decât restul suprafeței soarelui. Acest interior este înconjurat de o zonă mai mare și mai deschisă, numită penumbră, care este cu aproximativ 500 de grade mai rece decât restul soarelui. Petele solare sunt mai reci deoarece sunt zone de magnetism intens – atât de intens încât inhibă fluxul de gaze fierbinți din interiorul soarelui către suprafața sa.

Petele solare apar deoarece soarele nu este o bucată de rocă precum Pământul și planetele interioare, ci o minge de gaze fierbinți în continuă circulație care nu se mișcă dintr-o bucată. Interiorul și exteriorul soarelui se rotesc separat; exteriorul se rotește mai repede la ecuator decât la polii nord și sud ai Soarelui. (Mai exact, un punct de pe ecuator are nevoie de 25 de zile pământene pentru a se roti, în timp ce un punct din apropierea unuia dintre poli are nevoie de 36 de zile pentru a-și completa rotația). În timp, toate aceste mișcări dezordonate și inegale răsucesc și distorsionează câmpul magnetic principal al Soarelui în același mod în care cearșafurile tale de pat se încrețesc și se încolăcesc atunci când te răsucești în somn. Punctele înghesuite – de fapt, răsuciri ale liniilor câmpului magnetic – au atât de multă putere magnetică încât împing înapoi gazele fierbinți de sub ele și împiedică căldura să urce direct la suprafață. Cu alte cuvinte, ele devin pete solare. Deoarece petele solare sunt mai reci decât restul suprafeței Soarelui, ele au un aspect mai întunecat. În același timp, gazele fierbinți blocate de aceste pete solare curg în zonele din jurul lor, ceea ce face ca aceste zone să fie și mai fierbinți și mai luminoase decât în mod normal. Acest contrast face ca petele solare să iasă și mai mult în evidență.

Pentru un observator de pe Pământ, petele solare par să se miște deoarece însăși suprafața soarelui se mișcă (deși nu dintr-o bucată, așa cum am discutat). Soarelui îi ia mult mai mult timp să își completeze rotația decât îi ia Pământului, dar pentru că Soarele este de 100 de ori mai mare decât planeta noastră, o pată solară pare că se mișcă de patru ori mai repede decât un punct de pe Pământ.

Plata solară medie este la fel de mare ca Pământul, dar unele sunt foarte, foarte mari. Oamenii de știință le măsoară comparându-le cu zona vizibilă a Soarelui (adică jumătatea din Soare pe care o putem vedea de pe Pământ). Cea mai mare pată solară înregistrată în ultimul secol a avut loc în 1947. Aceasta a acoperit 6.132 de milionimi din suprafața vizibilă a soarelui – aproximativ de 18 ori suprafața Pământului.

În următoarea secțiune, vom analiza ciclul petelor solare și cauzele care îl provoacă.