Este timpul să frunzăm: compararea frunzelor de monocotiledonate și dicotiledonate

Frunzele plantelor cu flori au o suprafață superioară și una inferioară, cu suprafața superioară orientată, în general, spre pământ, iar cea inferioară spre acesta.

Tesutul dermic al frunzelor

Atât frunzele monocotiledonate, cât și cele dicotiledonate au un strat exterior, ceros, numit cuticulă, care acoperă țesutul dermic al epidermei superioare și inferioare. Cuticula protejează frunza și o ajută să rețină apa. Epiderma, care se află sub cuticulă, protejează, de asemenea, frunza. De asemenea, joacă un rol esențial în schimbul de gaze, deoarece conține pori numiți stomate. Stomatele sunt prezente și în tulpina și în florile plantei, într-o anumită măsură, dar ele sunt în principal o caracteristică a frunzelor.

Stomatele permit dioxidului de carbon să intre în frunză și oferă o cale de ieșire a vaporilor de apă și a oxigenului din frunză. Fiecare stomat este mărginit de două celule parenchimatoase specializate, numite celule de gardă. Aceste celule deschid și închid stoma. Atunci când presiunea de turgescență din celulele de gardă este ridicată, acestea se îndoaie spre exterior, ceea ce determină deschiderea porului stomatal. Atunci când presiunea de turgescență din celulele de gardă este scăzută, din cauza unei pierderi de apă, porul stomatal este închis.

Tesutul de sol al frunzei

Un tip de țesut de sol numit mezofil umple zona dintre epiderma superioară și cea inferioară a frunzei. Celulele din mezofil conțin numeroase cloroplaste, organite care realizează fotosinteza, transformând lumina, apa și dioxidul de carbon în zahăr pe care planta îl poate descompune pentru a genera energie. Oxigenul este principalul produs secundar al fotosintezei – ceea ce este grozav pentru organisme precum oamenii care au nevoie de oxigen pentru a respira!

Tesutul vascular al frunzelor

În frunzele monocotiledonate și dicotiledonate, fasciculele vasculare sunt înconjurate de unul sau mai multe straturi de celule parenchimatoase cunoscute sub numele de teci de fascicule. Acestea protejează „venele” frunzei. La frunzele de monocotiledonate, celulele tecii fasciculului realizează fotosinteza, dar acest lucru nu este întotdeauna cazul la frunzele de dicotiledonate.

Ambele tipuri de țesut vascular au un rol important în frunze. Xilemul aduce apa și mineralele dizolvate de la rădăcini, iar celulele din mezofil utilizează apa atunci când efectuează fotosinteza. Excesul de apă este expulzat prin transpirație, adică prin eliberarea de vapori de apă prin stomate. Floemul duce zaharurile dizolvate create prin fotosinteză către tulpina și rădăcinile plantei pentru a fi utilizate sau stocate.